Am mai bine de 10 ani de când “mă joc” cu Linux. Prima distribuție instalată cred c-a fost RedHat. Și mi-a poposit pe hdd maxim jumătate de oră. N-am reușit să ne înțelegem. Am trecut la Slackware și-am folosit distribuția câțiva ani, până când am avut un “coup de foudre” la prima întâlnire cu Debian. De asta am și adoptat mai târziu cu multă ușurință Ubuntu. Fiind leneș m-au câștigat diversele avantaje pe care le-a avut față de Debian Sid pe care-l foloseam frecvent pe atunci. Când m-am trezit și cu cutiile de CD-uri gratuite acasă am devenit fan, credeam eu, definitiv. Adevărul este că lumea utilizatorilor de Linux ar fi fost mult mai săracă fără Ubuntu. O distribuție creată în special pentru a fi ușor de instalat și de folosit, bazată pe cea mai completă (abțineți-vă de la flame-uri, am zis “cea mai completă” nu “cea mai bună”) distribuție realizată vreodată (Debian). Am fost fan până la versiunea care-a abandonat interfața grafică clasică, task-oriented a Gnome-ului în favoarea Unity (app-oriented). Discutăm altă dată (puteam să jur c-am făcut-o deja) despre trend-ul ăsta de-a crea interfețe grafice gândite să meargă pe orice dispozitiv de la telefon și tabletă până la…

Read More