Blestemul mioriței

În ultimul an s-a tot lucrat intensiv la renovarea gardului care înconjoară Universitatea Politehnica București. Gardul vechi scorojit și plin de găuri utilizate de studenții care le foloseau pe post de scurtături pentru a ajunge ba la Piranha ba la Shorley sau în alte parți a fost înlocuit cu un gard nou-nouț iar găurile astupate. Ba chiar astupate atât de bine încât s-a montat și gard cu ușă metalică la pasajul care dă spre gura de metrou la Politehnică.
După ce au terminat cu pusul gardurilor s-a trecut la regulamentul de acces în incintă. Acum nu știu voi cât știți cam cum era campusul din Politehnică dar vă pot spune eu că am copilărit relativ aproape și mai toată perioada de pe la finalul gimnaziului până târziu prin liceu am tot frecat-o prin campusul ăla de-i știam toate cotloanele. Și nu-mi pot aduce aminte nici un moment în afara zilelor în care se dădea examen de admitere în care accesul în campus să fie restricționat în vreun fel. Ei, prin noul regulament de acces se interzice accesul în campus după ora 21 și în zilele libere. Nu c-ar fi un lucru rău neaparat dar odată cu prevederea asta se și închid porțile de acces pietonal în campus. Mai precis poarta spre gura de metrou și poarta de acces în stația care se numește chiar Politehnica de pe Iuliu Maniu. Studenții nu mai pot ieși decât pe cele două căi de acces cu bariere și cu post de pază. Mai precis ăia de sus de la Automatică dacă vor să ia metroul trebuie să ocolească pâna la intrarea auto și apoi să se întoarcă înapoi spre metrou. Cei de jos, nu prea au de ales decât să folosească intrarea auto de pe Splai și apoi să meargă pe jos până la Grozăvești. Iar în Politehnică sunt frecvent ore până la 10 seara. Ba chiar unii asistenți mai rămân cu treabă și mai târziu că deh, poate mai ai de trimis 2-3 mail-uri și după aia pornești spre casă și atunci na belea, după ce că pleci în creierii nopții de acolo mai tre’ s-o iei și la pas printre câini. Pentru că da, gardurile s-au înlocuit dar câinii sunt tot acolo, probabil urmează să fie aduși gardienii.
Mă rog, după cum spuneam mai sus, treaba asta cu gardul se întâmplă de câteva luni bune (parcă de prin noiembrie). În tot timpul ăsta studenții au protestat așa nițel, au făcut bășcălie pe niște grupuri de Facebook, vreo 2-3 mai inventivi au căutat câteva soluții să strice poarta aia care se închide dar cam atât. La ora actuală atât ei cât și asistenții sau profesorii care rămân în Facultate după ce se închide gardul sau mai nou în sesiune când sunt examene și în weekend sau în alte zile libere, sar gardul. Eu mă așteptam să se coalizeze cumva și să facă un scandal ceva sau măcar chiar să pună în practică tacticile alea de subminare a autorității prin stricarea porților. Nah, în curând o să adorm numărându-i cum sar gardul, unul câte unul.

Și dacă generația viitoare este așa de ce să ne mire că și noi suntem cam la fel. Știm de la începutul lui 2017, de la OUG 13 cam care este scopul clasei politice votate în decembrie 2016 și cu excepția unui moment de revoltă atunci, am asistat pasivi până acum și se pare că asistăm în continuare. Sărim placizi gardul dând din umeri unul câte unul.

3 Comments Blestemul mioriței

  1. Clawbc

    Ce stupid, ala e unul dintre putinele spatii verzi pentru amaratii aia din zona. Hai, noaptea mai inteleg, dar si in zilele libere?

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *