Am fost azi la concertul Gogol Bordello. Inițial anunțat la Arenele Romane a fost mutat de curand la Teatrul de Vară Herăstrău. O locație de dimensiuni mai reduse, aleasă probabil pentru a “acoperi” faptul că n-au fost prea multe bilete vândute. Din cauza dimensiunilor reduse a dat senzatia de atmosferă destul de intimă. Vedeai cine vine, cine pleacă, n-aveai probleme să te pierzi de prieteni pe acolo. De altfel am și dat nas în nas cu un fost coleg din academie (salut Cristi :) ). Că tot ne vedeam prea rar în ultimul an. Și l-am zărit și pe Nihasa la un moment dat tronând în capul scărilor în timp ce stăteam la coadă la răcoritoare (a se citi “bere”). Singura parte nasoală a fost faptul că nu prea aveai unde să lași mașina la intrarea în Herăstrău. Am lăsat-o la intrarea de la Aviatorilor dar cu ceva chinuri că era fix ora cu aglomerație.
În deschidere a cântat Taraful Haiducilor care a reușit să încălzească rapid publicul. Se vede că țiganii din Clejani au muzica în sânge și că-s obișnuiți și cu scene mult mai mari decât asta. Au făcut o treabă de nota 10 și la un moment dat apăruse și Eugene Hutz undeva în stânga scenei și admira spectacolul oferit de minoritarii noștri.
În 2007 am ratat Gogol Bordello iar azi nu pot să zic decât că-mi pare mai rău decât mi-a părut acum 2 ani. Au cântat demențial și au avut o energie molipsitoare. Poate că de vină a fost apropierea scenei de public sau chiar locația mai intimă. În orice caz senzația a fost extraordinară și pot să pun concertul ăsta cam la același nivel cu concertul lui Manu Chao de anul trecut de la Bestfest. Sfârșitul a fost incendiar cu ambele formații prezente pe scenă, cântând împreună.
Ei, și dacă artiștii și-au făcut treaba excelent și publicul i-a aplaudat minute în șir, nu același lucru se poate spune despre organizare. Au fost niște cozi imense și la standurile cu răcoritoare (evident nu te lasă să intri cu nici un lichid îmbuteliat de afară) și tot niște cozi imense și la toalete. Doar 2 standuri cu răcoritoare și doar 4 toalete închise și 8 pisoare (adică 2 standuri de câte 4 pisoare). Am avut o strângere de inimă când am realizat că eu mă pișam voios la pisoare (și mai pusesem și zâmbetul de ușurare pe față) iar fetele care stăteau la coadă se uitau la mine și la ceilalții tipi care puteau face treaba asta din picioare cu o invidie care putea fi ușor citită pe fețele lor.
Bine, probabil că majoritatea au zis merci de cozile imense de la standuri după ce-au văzut cozile de la budă. A lose-win situation până la urmă :). Mă fascinează tâmpenia organizatorilor care nu-s în stare să gândească un eveniment ca ăsta. Mai multe standuri + mai multe toalete = vânzare mai mare. Nu vrea nimeni să piardă 30 de minute la coadă pentru o bere în timpul unui concert așa că și eu am renunțat la a mai lua ceva după câteva minute în care coada avansa cu viteza melcului.
Pe lângă problema “anexelor” au mai avut o problemă destul de nasoală cu sunetiștii. Sunetul a fost ok în schimb au existat momente în care ba pica un microfon ba un instrument. La un moment dat a picat basul în mijlocul unei piese. Noroc că au improvizat băieții până au reparat ăia pe sub scenă pe acolo. La final, când erau ambele formații pe scenă, cred că nu mergeau decât jumătate din microfoane. Mai pornea unul din ele, picau altele. Jenant. Cred că sunetiștii au făcut niște cursuri de recalificare ceva de-au ajuns în branșa asta. Altfel zău, nu-mi explic.
Per total a fost un concert reușit dar doar datorită prestației artiștilor. Chestie care parcă devine normală la noi. Urmează Bestfest-ul.
ipo June 18, 2009 at 10:46
Inside info: trebuiau sa mai exista doua chioscuri cu suc si bere, dar frigiderele stateau impacgetate undeva intr-un colt. Nu stiu ce naiba s-a intamplat, dar eu n-am avut atata rabdare sa stau la coada pt o bere.
Cat despre sunet, ma gandesc ca o fi stricat vocalistul ceva la microfoane, la cat le-a tavalit pe jos. :)
Meekuu June 18, 2009 at 10:52
Neah, c-au avut probleme și înainte. Noi am ajuns de pe la 6:15 și am văzut și când făceau probele de sunet. Băiatul ăla de la sunet din spate nu prea le avea săracu’ de loc.
Oricum, și stativele alea pentru microfon parcă erau “3 la 10 000” că se cam îndoiau și când înfingea cineva microfonul în ele. Până la urmă era un concert mai zgomotos și energic nu floarea din grădină.
jollyca June 18, 2009 at 11:06
La “Grand Finale” le-a picat un canal cu totul… La un moment dat s-a trezit… pe urma a cazut din nou. Lol :)
Am asistat si eu la soundcheck – EPIC ! “Ba, viorile nu trebuie sa intre in 4 !”
CristiG June 18, 2009 at 11:28
Radule, chiar ca nu ne-am mai vazut de mult :). Poate te trag la o bere mai saptamana viitoare, sa ne mai vedem si noi putin.
Mie mi-a placut tiganul de la Taraf care tot zicea: “Maestre, taie fata ca sa ne auzim si noi putin” :D
Radu June 18, 2009 at 15:31
Am văzut lucruri d-ăstea penibile cu sunetul și în locuri în care sunetul trebuia să fie cristal. Am fost acum o lună la EUROPAfest, care este o competiție de jazz, blues și pop. M-am dus la concertele de Jazz, unde se știe că sunetul trebuie să fie cald, instrumentiștii să se audă perfect în monitoare (pentru că ritmul acolo e o joacă și nu te poți baza pe faptul că e 4/4 constant, deci trebuie să ai urechile ciulite) și în general să nu se umble la mixer decât atunci când intră o altă formație, cu un alt setup.
Eh, ciumpalacii de la sunet au reușit să distrugă concertul pentru 4 formații din 4 care erau în concurs: ba cubul de bass (același pentru toți – nu mă întrebați de ce) bâzâia (difuzorul neprins bine în interior), ba mai crăpa un cablu, ba monitoarele erau prea jos, ba căile, etc.
A cincea formație (Trio Elf), care nu era în concurs – avea doar un recital – a venit cu propriul sunetist (sunt 4 nemți, 3 pe scenă și sunetistul la mixer). S-au schimbat brusc lucrurile…
Cine e de vină?
ipo June 18, 2009 at 16:12
One Event este oricum un organizator de talie mica. Am vazut dume mai mari la nume de “top” de la noi. Nu incerc deloc sa-i scuz, dar stiu si eu cum e sa incerci sa aranjezi o sonorizare pentru o trupa cu 3-4 instrumente, d-apai ditamai showul. Noroc ca era genul de muzica unde greselile nu erau asa deranjante. Daca era la jazz, cum spune Radu de mai sus era trist.