Deși telefonul mobil face parte din viața mea personală și profesională în fiecare zi, aparent fac parte din acei puțini utilizatori de telefon mobil care nu au înclinația de a-l schimba în fiecare an, ba chiar dimpotrivă, preferă să-l utilizeze cât mai mult timp. Până la urmă este o unealtă și nu-l văd ca pe un accesoriu care să-mi arate potența în vreun fel. E o notă importantă de remarcat la începutul acestui articol, pentru a-mi înțelege cât mai clar argumentele (evident subiective).
Bun, în nota de mai sus, imediat după evenimentul de lansare al celor de la Samsung am dat precomandă de un S23 Ultra. Telefonul meu vechi era un S10+, luat pe undeva pe la începutul lui 2019 (la fel, la scurt timp după lansare), deci făcea anul acesta cam 4 anișori. L-aș mai fi ținut chiar dacă nu s-ar fi adunat deja câteva motive bune pentru a-l înlocui :
- Lipsa 5G
- Lipsa eSIM
- Ultimul upgrade de Android – Android 12/One UI 4.1
Anul trecut începuse să-mi facă cu ochiul Sony Xperia 1 IV mai ales din cauza faptului că este printre puținele modele de telefoane care încă păstrează jack-ul audio. Dar am fost profund dezamăgit de faptul că Sony a ales să ofere doar 2 ani de support/upgrade-uri pentru vârful lor de gamă. Și în privința jack-ului audio, după o perioadă în care mi-am analizat comportamentul în privința lui, am decis că este un lucru fără de care aș putea să trăiesc pe telefonul mobil. Nu că sunt neaparat de acord cu dispariția lui, ba mai mult, mă enervează maxim moda de a-l scoate inclusiv de pe dispozitivele unde ar avea loc să-l păstreze și unde chiar este extrem de util (tablete/laptop-uri). Dar pe telefon pot folosi în 99% din timp căștile bluetooth fără probleme și acel 1% în care nu voi putea răspunde la telefon îl trec la avantaje până la urmă, prea am devenit obișnuiți să apelăm și să fim apelați tot timpul, fără limite.
Bun, revenind deci, precomandă dată pe 1 februarie, telefonul ajuns în mâinile mele pe 4 februarie. Și nu vă voi bombarda cu poze cu telefonul, este plin internetul de poze cu seria S23.
Și o să încep prin a-mi exprima părerile legate de aspect apoi trec la cele funcționale.
O cutie mică (mult mai mică decât cea pe care o țineam minte de la S10+) și neagră. Pe care m-am chinuit să o desfac pentru că sud-coreenii s-au zgârcit la un plastic mai bun și benzile alea de care tragi pentru a rupe sigiliul s-au rupt înainte să-și facă treaba și a trebuit să bag un cutter până la urmă.
Prima impresie avută după ce l-am scos din cutie a fost de “mamă cât de mare este”. Contrar modei, am acceptat cu reticență trecerile la un ecran mai mare, funcționalitatea și ușurința de a utiliza telefonul cu o singură mână fiind mult mai importante pentru mine. Așa că trecerea de 6.4 la 6.8 inch a fost un salt ușor dificil (înainte de S10+ am avut S7 edge, unde am sărit de la 5.5 la 6.4 inch ).
A doua impresia a fost că țin în mână o bucată de săpun. Pentru că este extrem de alunecos. Ecranul telefonului este acoperit cu stratul oleofob pe care degetele nu fac foarte bine priză oricum. Iar spatele este acum acoperit cu o suprafață mată care este chiar mai alunecoasă decât cea de pe ecran. Și nu ajută nici faptul că este o jucărie destul de grea (aproximativ 240 de grame zice cântarul meu de cafea ), dacă ții telefonul între două degete fără să strângi excesiv de tare, o să vezi cum alunecă încet dar sigur printre ele.
Nu-l văd prea bine nici atunci când este ținut la ureche în timp ce vorbești, poate zbura ușor din mâinile tale dacă te lovești de cineva/ceva accidental. Prin urmare, este genul de telefon pentru care o husă devine aproape obligatorie. Și este mare păcat, pentru că este un telefon frumos. Eu l-am luat pe verde pentru că vroiam o pată de culoare dar acea pată de culoare va sta ascunsă într-o husă (tot verde probabil ).
Ăsta este o altă modă pe care nu o înțeleg, de ce se chinuie toți să facă telefoane cât mai subțiri și cât mai aspectuoase dar nu există nici o îmbunătățire legată de modul în care să manevrezi telefonul cu cât mai multă siguranță.
Slotul de SIM este în partea de jos a telefonului, în dreapta mufei USB-C. În extrema stângă este stylus-ul (unul din motivele pentru care am vrut să iau Ultra în loc de Plus). În partea dreaptă sus, sunt butoanele de volum și butonul de on/off/Bixby.
Pe spate, după cum menționam, este acoperit de o suprafață mată (am înțeles că tot Gorilla Glass ). Camerele sunt în partea de stânga sus și fiecare obiectiv este cu appx. 1-1.5mm înălțat deasupra suprafeței. Nu mai există toată platforma cu camerele ridicată ușor, ci fiecare cameră este individuală. Nu-mi dau seama în momentul de față dacă asta reprezintă un avantaj sau nu. La prima vedere, mie îmi place mai mult cum arată așa. Dar s-ar putea să fie un dezavantaj datorită faptului că marginile obiectivelor se pot zgâria mai ușor și că este mai greu să cureți urmele de praf din jurul lor. După cum zice legea lui Ohm, om trăi și-om vedea.
Acum să trecem la funcționalitate.
Ai fi zis că în atâția ani de Android, ecosistemul ăsta ar fi capabil acum să transfere fără prea mari probleme toate datele dintr-un telefon vechi într-unul nou. Și vorbim de două dispozitive între care există o singură generație de Android diferență (Android 12 -> Android 13).
Ultima oară când am făcut pasul ăsta (prin 2019), am înjurat ceva. Mă așteptam acum să nu mai fie cazul însă aparent este încă imposibil să transferi ușor datele tuturor aplicațiilor și setările între două telefoane. SmartSwitch a făcut treaba mai ușoară dar după cei ~75GB transferați între cele două telefoane tot am avut aplicații lipsă sau aplicații pentru care datele nu au fost transferate. Iar acelea erau fix cele de care îmi era groază. Cum ar fi aplicația de Garmin, care era conectată la ceas/cântar/bicicletă/senzor HR. Și pe care a trebuit s-o reconectez pe rând cu toate. Cam la fel cu toate aplicațiile care erau conectate prin bluetooth la ceva. Plus o mică parte din aplicațiile ale caror date nu au fost migrate de loc. Și vreo 3-4 care au fost pur și simplu sărite (nu au mai fost instalate) deși erau prezente pe vechiul telefon.
Trăgând linie, am stat sâmbătă aproape toată ziua butonând la cele două telefoane ca să pot transfera totul. Și încă nu sunt comfortabil cu a face un factory reset pe telefonul vechi, pentru că mi-e frică să nu pierd ceva ce mi-a scăpat.
Aici ecosistemul Android are mult de suferit. Cu atât mai mult cu cât depindem din ce în ce mai mult de telefonul mobil și o bună parte din identitatea noastră se află stocată în interior. Înțeleg nevoia de a proteja acele date, dar ar trebui să existe și posibilitatea de a le transfera ușor în altă parte atunci când utilizatorul dorește acest lucru.
După două zile de utilizare nu pot să spun că observ diferențe majore legate de funcționalitate între noul și vechiul telefon (exceptând stylus-ul). Se mișcă la fel de bine, parcă răspunde un pic mai repede (poate un pic PREA repede) la gesturi și m-am trezit de câteva ori că închid aplicații în loc să fac switch între ele. Dar asta poate fi și din cauza diferenței de dimensiune. Apreciez existența modului de lucru pentru o singură mână (eu l-am setat să se activeze la dublu-tap pe home), mod care micșorează ecranul activ pe partea dreapta/jos a telefonului astfel încât să poți ajunge în orice punct al ecranului activ cu o singură mână.
Iarăși, o să văd în timp cum mă acomodez cu utilizarea lui cu sau fară acestă funcție activată. Deocamdată aștept husa pentru a putea avea o priză mai bună în mână.
Am apucat să testez puțin și camera foto, din păcate nu pe întuneric. Cadrele cu zoom 10x ies foarte mișto, la fel și cele macro. Am văzut însă cadre luate cu el pe întuneric și pare să facă o treabă excelentă.
zoom 10x
Trăgând linie, este un telefon pe care nu regret că l-am luat (în condițiile în care aveam un telefon vechi de 4 ani). Dar care aș spune că nu merită banii dacă ai un telefon mai nou de S21 Ultra. Între cele două nici măcar avantajele aduse de camera video nu cred că justifică mutarea. Dacă aș fi avut S21Ultra, aș mai fi așteptat cu siguranță un an. Sau poate Sony s-ar fi îndurat în sfârșit anul ăsta să ofere pe Xperia V măcar 3 ani support și upgrade-uri Android.
În final, ăsta a fost și argumentul decisiv pentru mine, faptul că Samsung va oferi suport și upgrade pentru încă 4 generații de Android (până la Android 17) și 5 ani de update-uri de securitate. O ofertă extrem de rară în lumea Android și pe care am apreciat-o din toată inima având în vedere modul meu de a conviețui cu un telefon mobil.
Citind recenzia ta parcă m-aș uita într-o oglindă. Nici eu nu schimb telefoanele des și m-am uitat și eu la un Xperia 1 IV, dar faptul că oferă atât de puțini ani de actualizări (care nu-s nici ăia bătuți în cuie), m-a făcut să mă gândesc că Samsung e cam singura opțiune. Anul ăsta au trecut și ei în sfârșit la SnapDragon pe toate telefoanele. Am mai avut de-a face cu dilema asta când i-am cumpărat prietenei un nou telefon, vechiul Mi A1 începuse să dea rateuri și cei 32 de GB memorie internă nu mai erau de ajuns de mult, chiar și cu card microSD. Am ajuns să-i iau un A53 care e un telefon frumos, util, care se mișcă extrem de bine și pe care și ea îl va folosi mulți ani de acum înainte.
Legat de Samsung, am avut un Note 8 și am folosit stylus-ul exact de 3 ori. Eu unul aș fi foarte mulțumit dacă Samsung ar oferi seria Ultra fără stylus (și aș mai rade câteva sute de lei la preț). Legat de aplicații și datele din cloud am pățit o chestie urâtă recent cu telefonul curent (un 7T Pro cu Android 12). Pentru că n-am fost atent am reușit să fac downgrade la Android 11 și să șterg absolut tot de pe el (încercam să fac backup la niște partiții sistem). Am avut neplăcuta surpriză să nu mai pot face restore la aplicații uzuale fiind pe Android 11, doar pentru că datele din cloud au fost făcute pe o versiune de Android mai nouă. Nici după reseturi aplicațiile respective nu se instalau. Atunci am realizat că fiecare nouă versiune de Android aduce o schimbare absolut inutilă. Practic nu poți restaura datele unor aplicații dacă telefonul rulează o versiune de Android mai veche decât cea pe care s-a făcut backup. S-ar putea să nu poți instala anumite aplicații pentru că ele nu mai sunt compatibile cu noua versiune de Android.
De pe la Android 14 Google plănuiește să nu mai permită instalarea de aplicații dacă n-au mai fost actualizate de un număr de ani. Când am trecut de la un S6 la un S20+ și m-am logat cu contul Samsung, au regăsit la migrare aplicații la care nu mai aveam acces în Play Store doar pentru că existau în contul Samsung. Acum se pare că nici asta nu mai funcționează la migrare (pe care am făcut-o doar cu contul Samsung și Google, nu direct între telefoane care rulau versiuni destul de diferite de Android). Google ar trebui să se liniștească cu modificările astea la salvarea în cloud și să nu mai fărâmițeze artificial Android cu datele din cloud. E vorba de niște date simple. Cred că ar trebui să facă așa cum face Microsoft cu jocurile. La un moment dat nu mai vor rula, dar salvările sunt toate compatibile între versiunile de Windows. Am putut folosi salvări de la jocuri de acum 10 ani, cu condiția ca jocul respectiv să mai ruleze.
Am facut cam aceleasi treceri (S7 Edge – S10+ in 2019, S10+ – S22 Ultra anul trecut, dupa lansare).
Cum zice si Radu, nu ca S10+ avea ceva neaparat rau, insa incepuse sa ramana usor – usor in urma, si asta s-a suprapus peste o oferta de nerefuzat de la Orange (2.800 RON pentru un telefon de 7.700 RON la vremea aia, in conditiile in care am ramas cam in aceeasi termeni contractuali, doar ca majoritatea SIM-urilor din contract au trecut la business nelimitat / 5G etc).
Folosesc intens telefonul la office (networking, email, docs, info, remote access, travel scan etc) light media, navigatie, ceva citit, mondene, etc.
Si destul de mult pentru poze (majoritatea tehnice, date de natura job-ului – zeci de mii de poze facute, de-a lungul anilor, in conditii uneori extreme, majoritatea covarsitoare fiind cel putin ok).
Am si un DSLR decent, care sta in permanenta in porkbagaj de mai bine de 15 ani, insa este incomod, si cred ca l-am luat pe avion o singura data, si atunci plecat ca turist. La job-uri insa nu se justifica, pur si simplu telefonul este mai eficient si mai versatil.
Asa cum zice si Radu: mare parte din viata (pornind de la comunicatii, poze, mail-uri, pana la parole, accese, configuratoare etc) sunt macar intr-o anumita varianta (daca nu in principal) pe telefon. Si asta il face al dracului de important si de nelipsit / neinlocuit (marturisesc, cu o anumita obida, ca fix ideea asta de dependenta nu imi place la telefonul mobil in general).
Revenind la device-ul actual: din ce am vazut, form-factor si design la S23 Ultra sunt cel putin similare cu cele de la S22 Ultra, asa ca:
– e mare, da, intr-o anume masura nu m-am obisnuit cu “limited one-hand operation” (nu ma coafeaza optiunea lor de “one-hand”).
– camerele rotunde se inglobeaza mai bine in husele “full-back” (recomand evitarea huselor cu un singur decupaj pentru toate camerele, si nu decupaje individuale) – folosesc de la inceput husa de piele de la Samsung (una s-a dus deja unde se duc husele cand se duc, din motive obiective). Husa aluneca in primele 2-3 zile, dupa care se “acomodeaza” :peace:
– folia face minuni la psihic (aia de la Samsung chioara – n-am incercat altceva).
– nu mai folosesc de multa vreme casti cu fir, exceptand PS5, asa ca nu stiu sa ma pronunt la asta.
– nu am avut greturi cu bateria, desi il incarc haotic prin masina, plus noapte de noapte (asa am facut si cu celelalte). La ora la care scriu (~ 02:00) telefonul este cu 18% dupa aproape 18 ore de cand e scos de la incarcat. Utilizare normala de casa si birou, fara incarcare intermediara in cele 18 ore. Decent.
In rest … rezistent la cazaturi, apa, ulei hidraulic, gel dezinfectant (nu vreau sa ma gandesc cat gel a inghitit S10+ -ul in pandemie … kile! :facepalm: ).
E un telefon pe care – probabil – il mai tin macar un an (insa probabil doi, ca si pana acum). Cand o sa fac iarasi transfer de date (Samsung Switch + online backup / restore) ca si de la S7 Edge la S10+, si de la S10+ la S22 Ultra apoi. Practic folosesc un sistem ce a fost configurat in primavara lui 2016, si inca rezista coafura! :)
Sa-l folosesti cu placere!
T
Cum faci online backup la datele anumitor aplicații (punctual, per aplicație) ? Că eu nu am găsit ceva care să facă asta fără să pierd date. Și sunt câteva pentru care chiar aș vrea ceva backup decent și sigur.
Poi, mai intai: settings & stuff se transfera atat prin SmartSwitch, cat si prin clouds (gDrive & Samsung Cloud – restore from backup @ initial setup).
Dupa aia, cel mai bun exemplu de aplicatie: WhatsApp, care nu poate fi transferat “direct”, ci doar cloud backup/restore.
Samsung Pass este a doua care face cloud sync, plus mai toate browserele (Samsung, Firefox, Chrome, Edge, desi nu am testat decat Samsung Internet, ca doar pe ala il folosesc in procent de 99.x %, din obisnuinta si comoditate).
Dupa aia: o mana de aplicatii ce stiu sa isi exporte datele / setarile in cloud, de unde si faci apoi restore (diverse cam apps, ceva games – insa acolo nu am mare experienta, nu prea practic, niste IoT-uri etc). Cam toate cer autentificare anterior (ma rog, chestie valabila cam la orice app “transferat” / adaugat).
Conturile principale (Gugal, Samsungi, Micro$oft) isi fac automat sync la date / setari. la Micro$oft cred ca s-a legat automat la Phone-link-ul de pe computere, ceea ce este un plus (mai ales de cand au bagat – in sfarsit – posibilitatea de clipboard sharing, care de multe ori este aur pe paine).
Bluetooth devices apar ca “paired with previous phone”, insa pairing merge ceva mai repede (cel putin la unele).
Nush, mai intreaba si tu punctual, poate m-am lovit.
:cool:
Cum ziceam și mai sus, am avut de exemplu belele cu Garmin. Aplicația fiind legată la ceas/senzori de pe bicicleta de interior/cântar/hr band. Pe absolut TOATE a trebuit să le reîmperechez manual din nou cu aplicația.
Mai aveam aplicatia în care țin salvate cardurile de reduceri de pe la magazine (stocard). A cărui metodă de backup/restore a cam supt nițel.
Și e enervant să faci asta la un cârd de aplicații când cel puțin teoretic datele le ai acolo, stocate deja pe un telefon (cu excepția împerecherii jucăriilor BT, unde e normal să le readaugi ).
Am pierdut o întreagă zi cu refăcut toate chestiile de care aveam nevoie. Și încă mai am de refăcut un profil de vpn și câteva alte mărunțișuri.
Garmin nu stie baiatu’, nu umblu cu lucruri de-astea scumpe. :O
La carduri – Virtual Cards – le-a luat direct din cont, nici n-am simtit ca am facut trecerea.
Nu mai tin minte cu a fost cu aplicatiile bancii (BT) – cred ca BT Pay a mers instant (ma rog, cu “Allow”-urile de rigoare, BT24 a vrut parola & shit, dar s-a rezolvat si acolo.
La VPN nu am avut ce face, ca s-a renuntat brusc la L2TP odata cu A12, si asta sucks, ca nu aveam (am inca) nici un ike v2 pregatit pentru asta. Ce e de cacat, ca device-urile dinainte (S10+, Tab S6) si-au pastrat L2TP-urile la trecerea la A12, insa cele noi (S22 U si Tab S8 U), care au venit cu A12 (parca) lulu, nu vor decat ike v2 … mumu …