Pentru că tot stau și-o frec la pensiune aiurea prin Râmnicu Vâlcea în loc să fiu acasă hai să vă povestesc o fază haioasă din Timișoara.

Am avut săptămâna asta un curs de ținut p’acolo. Am ajuns în Timișoara sâmbăta trecută, m-am cazat, am lăsat un server la sediul firmei unde trebuia să țin cursul și am zis să mai rezolv o problemă apăsătoare. Locul de parcare. Sediul firmei respective este înconjurat de 2 parcări mari și goale. Data trecută când am mai fost p’aici (le-a plăcut, m-au mai chemat), am avut niște meciuri legate de parcare. Am parcat într-o dungă a clădirii și m-am trezit amenințat cu ridicatul mașinii de către un gigel care păzea una din parcări. L-am întrebat atunci franc în față cât mă costă ca să bag mașina în parcare la el în loc s-o las acolo (accesul în parcări e doar pe bază de abonament, cu cardul). A bânguit că nu se poate, c-o fi, c-o păți. Și că data viitoare să parchez vis-a-vis la Billa. Am parcat atunci la Billa până când am avut o discuție și cu unul din paznicii de la Billa. Acum pe bună dreptate. Așa că de data asta am vrut să evit rușinea și să rezolv cât se poate de profesionist toată treaba.

Prin urmare, sâmbăta aia m-am dus și-am vorbit cu paznicii de la ambele parcări. Ăla tâmpitu’ de data trecută era la fel. Nenea de la cealaltă parcare a fost mai înțelegător nițel. Dar tot nu înțelegea de ce țin eu să dau banii pe parcare în loc s-o parchez la Billa ca toată lumea civilizată din Timișoara. Și mi-a spus că pot să vin luni să vorbesc cu fetele de la secretariat ca să-mi facă un abonament ceva temporar.

Plin de avânt și mândru de pasul înainte pe care l-am făcut am tăiat-o spre centru să halesc ceva pleșkavita. Fast-forward pe luni când, în pauza cursului, mă duc să discut cu distinsele doamne de la secretariatul firmei care administrează parcarea respectivă.

Ajung la ele cu caciula-n mână, le spun frumos “sărut-mâinile” și le expun cât pot eu de coerent problema. Doamna mai în etate și cu experiență mai mare în firmă mă ascultă calmă și când termin îmi spune sec : “Nu se poate, nu facem abonamente decât pe o lună”.

Eu nu mă las, doar ajunsesem atât de departe, “Dar știți, aveți parcarea complet goală (poza mai jos ca să nu ziceți că mănânc rahat), nu sunt decât 4 mașini, nu ați prefera să-mi luați mie acum niște bani, să zicem jumătate din abonamentul lunar, și să mă lăsați să parchez 4 zile jumate aici ?”

 20140122_155237

“N-auziți că nu se poate, ce nu înțelegeți ?”.

“Păi și eu unde pot să parchez civilizat în orașul ăsta ?”

“Păi de ce nu parcați la Billa ?”

Bănățenii !