Bierhaus

bierhausSunt un băutor înveterat de bere și de alte licori bahice de pe vremea liceului. Și tot de prin vremea aia am un vis ușor umed. Fie să dețin propria cârciumă de care să aibă grijă alții și eu doar să trec pe acolo și să mă îmbăt moca când mi se scoală, fie să găsesc cârciuma în care să mă salute lumea și să mă cunoască și la venire și la plecare (cam ca în Cheers).

Absolut fascinant pentru mine, am găsit chestia asta. Și nu în București, orașul natal și cel în care locuiesc ci în Brașov, unde ajung cu ocazia diverselor traininguri pe care le mai țin pe acolo.

Barul respectiv se cheamă Bierhaus și este relativ nou în Brașov (deși a mai existat un Bierhaus, fără nici o legătură cu actualul, pe Republicii). Am nimerit prima oară la sugestia unui cursant și mi-a plăcut în primul rând selecția de beri. Planificam în seara imediat următoare o ieșire cu Andrei la bere și am zis s-o facem tot acolo. L-am întrebat pe băiatul care ne servea dacă ne primește, am primit răspunsul lui afirmativ și-am bătut în cuie ieșirea.  A doua zi s-a întâmplat ca Andrei să ajungă înaintea mea cu vreo 10 minute. Intrând în bar i-a comunicat aceluiași băiat care era și c-o seară înainte că trebuie să se întâlnească cu un amic, Radu pe numele lui. La care răspunsul a fost “aaa, domnul Radu nu a sosit încă !”.  Prin urmare Andrei a coborât înapoi în stradă să-și cumpere țigări și a dat de mine care tocmai soseam. La intrarea în bar am fost întâmpinat iarăși cu un “ooo, domnu’ Radu, avem Franziskaner pentru dumneavoastră”.

De la ieșirea respectivă a trecut aproximativ o lună. Miercuri seara am stabilit o altă ieșire la bere cu Andrei. Tot acolo. Andrei a început cu un mic avans iar eu am ajuns pe la ora 18. La fel, la o lună distanța, a fost suficient să fiu văzut la față când am intrat în bar și-am fost întâmpinat cu un “ooo, domnu’ Radu, am pus deoparte 30 de Franziskaner pentru dumneavoastră”.  Ieri (joi) am mai ieșit o dată la bere, același tratament.
Sincer să fiu a început să-mi placă. Faptul că mi-au promis că aduc și Primator Weiss începând de săptămâna viitoare plus promisiunea că la ~2-3 luni schimbă berile din meniu a fost suficient să mă câștige. Dacă mai pun la socoteală și haleala fantastică pe care o au acolo (și la prețuri relativ decente), aș putea spune că și-au câștigat un client fidel. Deja îmi pare rău că ajung în Brașov relativ rar și că nu pot să mă bucur de ei atât de frecvent pe cât aș vrea. Sper s-o facă brașovenii și sper să reziste cât mai mult cârciuma asta pentru că merită.

Și sper că-i clar pentru toți că-i laud pe bună dreptate și nu în urma vreunei înțelegeri financiare. La urma urmei ăsta-i blogul pe care rar găsești articole apreciative despre orice. Pentru că de obicei înjur !

Leave a Reply

1 Comment

Next ArticleFilme vechi