Acasă la ai mei aveam 2 birmaneze. Una din ele obișnuia să doarmă pe picioarele mele de mă trezeam dimineață în spasme musculare.

Când m-am mutat cu prietena n-am luat-o după mine pentru că avea și ea o pisică și în plus de asta nu vroiam s-o chinui pe aia mai bătrână cu mutatul și s-o iau din casa în care era obișnuită.

Pisica prietenei este o combinație de albastru de Rusia cu persană. Blana lungă de culoare gri ca a persanelor dar fără botul turtit specific. Incredibil de activă, în prima lună ne-a chinuit noapte de noapte. Acum s-a mai liniștit dar mai are momente când o apucă.

Un moment de genul ăsta a avut și astă noapte prin jurul orei 4.  Se suia pe masă sau pe birou și dărma diverse obiecte ca apoi să le alerge disperată prin casă. La un moment dat n-am mai rezistat și m-am sculat din pat cu gândul de-ai da una la fund să se potolească (a mai mers asta în trecut). Panarama are un mod foarte isteț de-a reacționa. Dacă te aude că te miști se oprește și ea din scandal. Stă undeva pitită și te observă. Avantajul ei este că, fiind gri, e mai greu de observat. Când vede că te îndrepți amenințător spre ea, fuge și se ascunde în altă parte. Ei, și azi noapte la 4 am încercat s-o prind timp de vreo 5 minute printr-o garsonieră relativ mică fără să reușesc. La un moment dat am renunțat și m-am băgat în pat punându-mi perna în cap.

La 5 minute după aia pisica a venit liniștită și s-a cuibărit la picioarele mele și-a început să toarcă. Ce să-i mai zici ?