Un câine a omorât un copil. Bucureștiul e plin de câini vagabonzi, mulți dintre ei agresivi, adunați în haite prin parcuri și prin jurul blocurilor. Toate soluțiile folosite până în acest moment nu prea au funcționat. Mai puțin în perioada în care era Băsescu primar în București, perioadă în care numărul câinilor vagabonzi s-a diminuat într-o anumită măsură. Între timp a mai curs apă pe Dâmbovița și câinii rămași, “sterilizați” sau nu, au umplut iarăși capitala. Într-adevăr trebuie făcut ceva. Și într-adevăr, pe moment o soluție mai puțin umană aplicată acum ar putea pe viitor să înlesnească utilizarea soluțiilor care nu presupun uciderea animalelor. Termenul de eutanasie înseamnă “uciderea unei vietăți cu scopul de a-i curma suferința”. Și-atunci haide nu-i spunem “eutanasie” doar ca să ne facă pe noi să ne simțim bine. Pentru că nu-i nimic altceva decât o exterminare în masă făcută din cauză că cei care ar fi trebuit să gestioneze situația au sifonat bani și-au făcut diverse mânării cu sterilizări și adăposturi pentru animale. Pedepsim animalele fără rațiune pentru că cei care au rațiune au preferat s-o folosească la altceva. Și o facem prin campanii și îndemnuri la ucidere în masă fără să încercăm să rezolvăm fondul problemei. Adică să tragem la răspundere animalele pe două picioare care au văzut în câinii vagabonzi înc-o vacă bună de muls bani.
N-aș avea o problemă cu “eutanasierea” câinelui care-a omorât un copil. Dar printre zecile de mii de câini din București sunt și mulți complet inofensivi. Agresivi sunt cei adunați în haite nu ăia care stau pe lâng-o scară de bloc. N-au ce căuta pe stradă o să spuneți. Dar pisicile au ce căuta pe stradă ? E plin Bucureștiul de pisici. Hai să le “eutanasiem” și pe alea. că miorlăie nasol când sunt în călduri și ne enervează. Da’ de ce să ne oprim acolo. Hai să “eutanasiem” și porumbeii, că tot sunt considerați șobolani înaripați și purtători de boli. În plus se cacă pe toate mașinile. Să nu ne mai deranjeze nici o altă ființă vie. Suntem 7 miliarde pe planetă și ne pricepem de minune să găsim soluții radicale la probleme create tot de noi.
Și după aia să fim mândri că suntem singura creatură de pe planeta asta înzestrată cu rațiune și să spunem că suntem capabili și de compasiune :
3.http://observator.tv/social/copil-ucis-de-mama-in-braila-101472.html
Și ar mai fi. Plus cazurile care nu prea apar în presă despre părinții care-și abandonează copiii de sub un an într-o mizerie de nedescris și care, la nici un an după ce copilul ajunge în grija statului, mai toarnă unu’.
Da, un câine salbatic, agresiv și teritorial care omoară un copil ar trebui să fie eutanasiat. Și-atunci ce pedeapsă merită un om înzestrat cu rațiune, o ființă superioară care nu ar trebui să se lase condus de un instinct primar și care produce același rezultat final ?
Dupa toata isteria mediatica (si dupa toti nebunii de pe facebook), ma bucur sa vad un articol mai echilibrat.
Pentru ca nu pot sa nu ma uit la toate articolele din presa/TV cu “bestiile care au ucis un copil!!!!!!” si sa nu vad in spatele lor niste indivizi care isi freaca mainile de bucurie. Cei care pana acum au supt cat au putut din banii publici pentru campaniile de sterilizare/strangere a cainilor vagabonzi de pe strazi, si care abia asteapta sa profite din nou de noua ocazie…
Băi Bulă, pisicile nu prezintă același pericol, sunt de departe mai puțin agresive decât câinii. Iar porumbeii se cacă, dar nu ucid.
@Beranger – OK, hai sa facem ca tine, si sa ne legam de chestiile periculoase. De exemplu, mult mai multi oameni sunt ucisi zilnic de catre soferi inconstienti decat de catre cainii vagabonzi.
Care ti se pare solutia corecta? Cea in care incercam sa nu lasam iresponsabilii pe drumurile publice, sau cea in care strigam “sa-i omoram pe toti, ca sunt periculosi!!!!”?
Pare deplasat exemplul, nu? Poate ca si este. Dar cat timp demonstreaza ca generalizarile si “knee-jerk reactions” nu sunt o solutie, e un exemplu bun.
La noi, “ilustrii politicieni” si alti “factori decizionali” intra in actiune fie ca reactie la un inceput de “revolta populara” (vorba vine…), fie deloc. Nu anticipeaza posibilele probleme si nu actioneaza din timp. Asa ca avem de ales intre “reactii la stimuli” si “frecat duda perpetuu”…
Porumbeii “se caca, dar nu ucid” insa rahatul de porumbel este acid. Porumbeii sunt o napasta pentru toate zonele istorice. De ce au aparut sisteme de “tepi” din plastic care sunt puse pe mai toate cladirile vechi unde se asezau porumbei?
Iar pisicile pot la fel de bine sa transmita purici precum cainii.
Probleme este de diminuare a daunatorilor in zonele populate, indiferent de rasa lor. Aici pot fi inclusi pana si puricii din subsoluri.
Pisicile si porumbeii si ce mai vrei tu nu ataca omul si n-am auzt de cazuri de oameni muscati / omorati de aceste vietati. Indiferent daca esti sau nu iubitor de animale, locul cainilor nu este pe strada. Nimeni nu vrea sa vada un morman de hoituri ale cainilor, ideal ar fi sa se gaseasca o solutie umana. Dar trebuie sa admitem cu totii ca s-a ajuns prea departe. Ca este vina ONG-urilor (perfect de acord), ca este vina fostilor si actualilor primari (la fel, de acord), dar daca stam sa aruncam vina de la unul la altul fara sa rezolvam problema, atunci e pierdere de timp si nimic mai mult. Am colindat Europa in lung si-n lat si n-am intalnit oras cu maidanezi. Vrem civilizatie, dar sa nu se schimbe nimic….
Intr-o tara care vrea sa fi civilizata (nu doar civilizata), nu trebuie sa existe animale fara stapana care sa bantuie aiurea. Cele mai vizibile exemple ar fi cainii si pisicile, ambele categorii trebuind tinute sub control, dar sunt si categoriile invizibile precum soarecii, sobolanii, gandacii, tantarii etc. Fie este zona considerata rezervatie naturala, fie este oras.
Daca autoritatile si diversele organizatii (as spune “non-profit”, dar imi sta in gat) isi fac treaba la momentul potrivit, cand populatia de animale vizata este la un nivel tolerabil, se pot gasi solutii care sa nu presupuna moartea. Dar, daca incep odele lacrimogene cu “ochii blanzi”, “prieten omului” etc., pe urma va creste populatia la un nivel la care doar omorarea masiva mai poate fi o solutie.
Tot din comoditate si ipocrizie exemplele prezentate de tine nu ajung la pedeapsa capitala. Pentru ca “suntem crestinit”, pentru ca “oricine merita a doua sansa” si alte scuze cretine (precum cele cu “cohii blanzi”) aplicate la persoane care nu au ce sa caute intr-o societate civilizata.
Asa ca “one step at a time”…
P.S.: Pentru scuzele cu “ochi blanzi” si “e prietenos” recomand un experiment cu soricei. Se ia unul – e mic, frumos, curat, are ochi blanzi, are un anumit nivel de inteligenta. Se iau mai multi – sunt multi, te acopera, o iei la goana. Ideea de baza? O populatie/masa mare de indivizi nu se comporta ca unul singur. Cainii au inceput sa umble in haite, sa urle ca lupii si sa atace – nu mai sunt Azorel sau Labus.
Oameni buni, eu doar încerc sa fac distincția intre problema efectiva și fondul problemei. Problema va reveni după o perioadă dacă fondul rămâne. În plus, atacând problema asa vom sfârși prin a ucide animale complet nevinovate, care nu au atacat și nu vor ataca niciodată oamenii. Doar pentru ca putem și pentru ca suntem momentan în fruntea lanțului trofic.
Daca e sa iau ca prim an in care tara a trecut peste euforia caderii (teoretice) a comunismului anul 1995, de 18 ani (cel putin) marii “iubitori de animale” (adica de maidanezi) au avut timp sa dovedeasca eficienta planului “ii sterilizam si le dam drumul”. Unii nu iau sterilizat si au luat banii, iar restul au continuat sa ii hraneasca pe langa bloc. Rezultatul? Ne-am umplut de maidanezi. Asta ar fi fondul problemei.
Animalele “complet nevinovate” pot deveni oricand agresive (chiar si temporar) sau pot da nastere altora care sunt agresive. Animalele sunt lasate “de capul lor” doar in rezervatii sau in fonduri de vanatoare – nu in localitati.
Din cauza “iubitorilor de animale” avem strazi “presate” cu rahat de caine (le e scarba “domnilor” si doamnelor” sa aduna mizeria), avem haite care incep sa latre (mai nou sa si urle ca lupii) oricand li se pare lor ceva, avem oameni muscati (si, ocazional, omorati). Acum e momentul sa “plateasca” alaturi de maidanezii pentru al caror viitor nu au facut absolut nimic (bun/util), desi s-au cacat pe ei de atatia ani.
Si, secundar, daca un maidanez nu musca, nu inseamna ca nu poate transporta purici sau capuse si, implicit, boli.
Tertiar, daca tot trebuie sa dam dovada de clementa, hai sa “iertam” si soarecii, sobolanii, puricii, tantarii etc., pentru ca nu trebuie sa abuzam de pozitia pe lantul trofic, nu?
Localitatile nu sunt gradini zoologice, rezervatii naturale sau fonduri de vanatoare.
Sunt curios cât ne va lua să ne dăm seama că facem exact ce spunea articolul. Discutăm despre iubitori de animale, despre „blânzi” și „agresivi” (fără să ne dăm seama că e absolut imposibil să generalizezi astfel de afirmații la o întreagă specie), despre porumbei și șoareci, etc.
Dar suntem incapabili (sau pur și simplu nu vrem) să recunoaștem care este cauza problemei. Trăim într-o țară în care oamenii refuză să își sterilizeze animalele proprii de companie. O țară în care oamenii încă mai cred că „o cățea nu trebuie sterilizată înainte să facă un rând de pui”, sau că „un câine nu trebuie castrat, că nu mai e bun ca și câine de pază”.
Ca urmare, avem o grămadă de pui nedoriți, care ajung în stradă. Combinați acest lucru cu faptul că animalele fără stăpân sunt o mare afacere (și sunt o grămadă de indivizi care le folosesc ca pretext pentru a suge cât pot din banul public, fără a face nimic), și veți înțelege de ce am ajuns unde am ajuns.
Insistați o grămadă pe cei care hrănesc câinii dintre blocuri. Și nu sunteți singurii, și nu înțeleg de ce. Faptul că unii oameni hrănesc acei câini nu face decât să-i facă mai puțin agresivi (un câine flămând e mai agresiv decât unul flămând). Hrănirea câinilor nu le crește numărul, și nici nu duce la apariția de câini noi. Și nu, dacă nu sunt hrăniți nu vor muri de foame, așa cum au unii impresia. Uitați-vă în jur și veți găsi multe exemple de animale care s-au adaptat mediului urban.
Da, sunt un iubitor de animale. Și totuși înțeleg că dacă ne dorim civilizație este necesar să dispară câinii vagabonzi. Nu pot însă să înțeleg sau să accept atitudinea de „omorâți-i pe toți!!!”, că „sunt agresivi” sau „transportă boli”.
Pentru că, din nou, NOI suntem problema. Noi, cei care nu ne sterilizăm animalele de companie. Noi, cei care aruncăm puii nedoriți în stradă. Și cât timp NOI nu ne schimbăm, vom omorî câini vagabonzi pe bandă rulantă, și tot pe bandă rulantă vor apărea alții care să le ia locul. Cât timp nu eliminăm cauza, nu vom rezolva nimic.
Ar trebui să demonstrăm că suntem specia superioară, și să ne schimbăm în primul rând propriile atitudini. Dar e mult mai greu să faci asta decât să strigi „omorâți-i!!!!”, nu-i așa?
Reformulez: problema animalelor fara stapan tine STRICT de nesimtirea, inconstienta sau egoismul celor care le au in proprietate si NU au grija de ele din diverse motive la fel de penibile. NU este problema celorlalti care, desigur, vor sa dispara – imediat, nu peste N ani cand se va ajunge la un echilibru (teoretic) Intre viteza de sterilizare si speranta de viata in asa fel incat sa scada populatia de animale fara stapan.
In culpa sunt si cei care hranesc animale fara stapan intre blocuri. Devin mai calme? Nu ma intereseaza sa fie calme. Cine se preocupa de calmul cetatenilor care platesc taxe si impozite, inclusiv 400 RON pentru sterilizare si vreo 600 RON/luna pentru a tine un maidanez in adapost? Daca un cetatean (om adica) se duce la medic, “nu sunt bani”.
Animalele se inmultesc in functie de conditile de mediu, in principal hrana si pradatori/pericole. Daca nu conteaza hrana, de ce au ajuns ursii “gunoieri” de la noi sa aiba numar record de pui (4 sau 5, de au ramas uimiti specialistii)?
Asadar, cei care intr-adevar doresc binele animalelor sa le sterilizeze, sa le dreseze si, in general, sa aiba grija de ele. NU este responsabilitatea “noastra, a tuturor”, ca in socialism, sa suportam urmarile cauzate de “pasiunile” unora.
Ideea ar fi sa ne respectam noi, OAMENII, intre noi suficient de mult sa nu ne cauzam reciproc disconfort (ca sa fiu generic). Altfel, unii vor dori sa-si tina “catelusii” la scara blocului, altii sa dea muzica la maximum pe la 2-3 AM etc.
Majoritatea “iubitorilor de animale” (care, din pacate, eclipseaza minoritatea proprietarilor de animale care au grija de acestea) vor doar beneficiile – sa se mandreasca prietenilor cu maidanezul lor, sa mearga sa se joaca 5-10 minute cu potaia si tot asa. Nu vor responsabilitatile – mersul la veterinar, hrana adecvata, dresaj etc. EI sa se dea acum peste cap sa gaseasca solutii urgente daca nu ii vor “eutanasiati in masa”. (Oare soarecii, sobolanii, gandacii, tantarii etc. sunt eutanasiati individual?)
NOI, restul, cei care NU doresc sa aiba grija pe unde calca pentru a nu “deranja” maidanezii intretinuti de nesimtirea altora, vrem sa dispara. Cum? Mult prea putin important. Cand? ACUM. “Coabitarea” a devenit, tot mai des, “suportarea antirabicelor” sau “lupta pentru supravietuire”.
I se pare cuiva “absolut normal” ca unul din pericolele existente intr-un oras modern, civilizat, european, sa fie moartea in urma muscaturilor de caini fara stapan???
Sau trebuie sa asteptam sa moara zilnic un om muscat de maidanezi ca sa “incepem sa ne ingrijoram”? Sau, si mai “bine”, cat timp mor mai multi oameni in accidente auto decat muscati de haite de caini, mai “putem astepta”?
Acum se mai poate recurge la eutanasiere, mai tarziu se va trece direct la “persoane cu simti civic” care ii vor omori prin ORICE mijloace posibile…
Alegem: oameni SAU maidanezi???
Ursii “gunoieri” nu sunt hrăniți de oameni. Nu faci altceva decât să confirmi ce am zis eu mai sus – animalele sunt perfect capabile să se adapteze inclusiv la mediul urban.
Mai departe, indiferent dacă soluția aleasă este sterilizarea sau eutanasia, problema se va rezolva tot peste N ani, când se va ajunge la un echilibru între rata eutanasierii și rata cu care cățeii noi apar/sunt aruncați în stradă. Pentru că nici eutanasierea nu se poate face instantaneu. Din nou, cât timp nu rezolvăm cauza (oamenii care nu au grijă de animalele proprii), nu vom reuși să schimbăm mare lucru.
Menționezi prețul pentru sterilizare/adăpost. Contrar a ceea ce pari să crezi, nici eutanasierea nu este gratis. Și pentru ea vom plăti tot noi. Și stai liniștit, că vom plăti de 10 ori cât face – am mai zis că afacerea animalelor fără stăpân este una foarte prosperă.
Fraza cu “oameni sau animale” n-o comentez. Ține de aceeași aroganță (specifică speciei umane) care a fost menționată și în articol.
OK, o să răspund și la „oameni sau animale”. Și la argumentul lui nea’ Beranger, care spunea că oamenii au împărțit dintotdeauna animalele în „folositoare” și „dăunătoare”.
Luați, citiți, și vedeți că specia noastră a mai făcut asta. A considerat că este singura care merită să existe, și a decis să elimine alte specii „deranjante”. That worked out well…
http://io9.com/5927112/chinas-worst-self+inflicted-disaster-the-campaign-to-wipe-out-the-common-sparrow
“By April of 1960, it started to become painfully obvious to the Chinese leaders that the sparrows, in addition to eating grains, ate insects.”
Deci aveau un rol in lantul trofic. Maidanezii ce rol au? Mananca oamenii “cu suflet rau”?
Si sa nu recurgem la sofisme aberante: maidanezii sunt eutanasiati peste tot in lumea civilizata si nu s-a ales praful de vreun “ecosistem”.
Omule, am fost deja de acord că va fi nevoie de “eutanasiere” pentru rezolvarea problemei. Și am continuat prin a-ți spune că nu va fi suficientă. În aceeași lume civilizată oamenii își castrează animalele de casă, și nu le lasă să facă pui care să ajungă pe drumuri. Eviți sistematic partea a doua – dar fără să adresăm problema umană nu vom rezolva niciodată problema animalelor.
Exemplul chinezesc arată că ideea exterminării unei întregi specii de obicei nu este una bună. Și că, fie că ne place sau nu, suntem parte a unui ecosistem. Același argument de „oameni SAU animale” a fost folosit de multe ori în istorie (prairie dogs in US, exterminarea lupilor, etc). Și, surpriză, în general s-a dovedit a fi unul păgubos.
Încă o dată, ca să fie clar – sunt de acord că va fi nevoie de „eutanasie”. Dar mi se pare aberant să începem să zbierăm ”ucideți-i pe TOȚI!!!” sau „TREBUIE să alegem! Oameni SAU animale!”.
Daca luam deciziile convenabile si nu cele necesare, nu vad dura N ani, ci o vesnicie.
Iar “aroganta” legata de om sau maidanez tine de “locul faptei”: daca discutam de un turist atacat in mijlocul rezervatiei naturale de lupi, intrebam daca masacram lupii pentru ca a patruns cineva pe teritoriul lor. Cat timp discutam de oameni atacati in capitala, imi permit sa fiu “arogant” si sa intreb de ce erau animale salbaticite acolo.
Un caine lasat “de capul lui” va redeveni lup, pentru ca de acolo a pornit si a fost modificat prin imperechere selectiva. Daca ne “jucam” de-a antropomorfoza, nu o sa devina mai “inteligent” sau mai “uman”.
Suntem atat de idioti ca popor incat am ajuns sa purtam dezbateri interminabile daca niste corcituri intretinute pe strazi de o adunatura de iresponsabili nu ar trebui si mai bine protejate. Nu au nici un rol in lantul trofic, iar, daca au in rol emotional pentru unii, sa ii adopte IN CASA/CURTE. Pentru cine se teme ca “dispare o specie”, nu e bai: daca maine dispar, poimaine se pot aduna cateva sute de proprietari de caini de rasa sa-si imperecheze cainii aiurea (doar unii isi mai scot masculii in calduri pe la maidaneze si acum) si, “voila!”, a reinviat “specia”.
In Austria sau Irlanda (ca sa iau doua tari total diferite) nu sunt animale fara stapan pe strada. Oare si ei au fost “aroganti”? Sau au asteptat “N ani” sa se ajunga la “echilibru”?
Intr-o situatie de criza, fie iei masuri, fie te afunzi. Noi am ales sa batem campii. Adica a doua posibilitate. In frunte cu ilustrii nostrii lideri – ca doar pe cine dracului sa reprezinte ca profil psihologic/moral? Pe irlandezi sau austrieci?
Știi foarte puține despre câini – dar asta n-a oprit pe nimeni niciodată, nu? :) Un câine lăsat „de capul lui” nu va deveni niciodată lup. Mai mult, un câine domestic are mari probleme în a supraviețui în sălbăticie (spre deosebire, de exemplu, de pisici, care se adaptează mult mai repede).
Aroganța nu are legătură cu politica de stat, ci cu oamenii individuali. Cei care pot spune „alegeți: oameni SAU animale!”.
Referitor la „N ani” (BTW, e expresia ta, nu a mea) – și „eutanasia” va necesita un timp pentru stabilirea unui echilibru. Sau crezi că se vor găsi brusc fondurile pentru a „eutanasia” peste noapte toți câinii maidanezi, și acele fonduri vor fi toate folosite în scopul corect?
Iar referitor la Austria și Irlanda, ți-am răspuns deja – spaying/neutering, și responsabilizarea oamenilor. Nu mă crezi? Citește:
http://www.dogstrust.ie/about/default.aspx#.UitU5TbpDMQ
[ In order to stop unwanted puppies and prevent straying each year we financially help over 12,500 people on means tested benefit to get their dog neutered. ]
http://www.citizensinformation.ie/en/environment/animal_welfare_and_control/control_of_dogs.html
[ In order to get a dog licence, you must be over 16 years of age. It is an offence to keep a dog unless you have a licence. All dogs over 4 months of age must have a licence ]
Referitor la Austria nu am găsit legislația lor în domeniu, dar am găsit o referință care spune:
„Member states like Austria or Germany show, that it is possible to shelter every homeless dog or cat.”
În schimb, am aflat că și ei au aplicat politica responsabilizării speciei relevante:
http://www.carodog.eu/?p=3&s=5&item=6&title=Austria
[ Registration of dogs is compulsory since 30th June 2009 resp. 31st Dec. 2009 (transitional period) ]
Poate acum înțelegi – nu „OMORÂȚI-I!!!” este soluția. Ci „responsabilizați-i!!”.
DIn pacate, primul pas spre responsabilizare este chiar eutanasierea lor. Cat timp oamenii stiu ca maidanezii vor fi pe strada si nu vor fi ridicati de nimeni (sau chiar daca ii va ridica, ii va aduce inapoi) nu vor face nici un gest de a ii adopta. Daca un om nu isi mai poate intretine cainii, ii va arunca fara prea multe remuscari tocmai pentru ca “unul in plus nu se observa” si ca oricum nu ii va ridica nimeni de acolo sa ii omoare. E ca si cum ai vrea sa responsabilizezi oamenii sa nu isi mai arunce gunoiul interzicand gropile de gunoi.
Apropo de tarile de care ziceai tu: Austria si Irlanda, ele n-au interzis niciodata eutanasierea. Au zis, ok, aplicam masurile de preventie, dar cainii nedoriti nu pot fi returnati in strada. Acum au ajuns la un echilibru intre numarul de caini vagabonzi si numarul de adaposturi (echilibru la care sper sa ajungem si noi), dar daca s-ar intampla vreun eveniment neplacut din care sa se trezeasca cu o invazie de caini vagabonzi, n-ar ezita sa ii eutanasieze.
Problema noastra e ca din 2008 am folosit (doar) o masura de prevenire (sterilizarea) pe post de masura de gestionare. Si am interzis orice alta metoda de gestionare. In conditiile acestea oamenii au devenit mult mai iresponsabili, cainii s-au inmultit (din cauza ca rata de sterilizare era mult sub rata de eutanasiere) si au devenit si mai agresivi (s-au inmulti frustrarile oamenilor legate de caini, oamenii au devenit mai agresivi cu ei si asta a facut ca si cainii sa devina mai agresivi cu oamenii).
Cea mai mare greseala pe care am facut-o in privinta cainilor a fost ca am interzis eutanasia in 2008. ONG-urile, daca chiar isi doresc sa protejeze animalele, ar fi trebuit sa faca lobby pentru implementarea masurilor de prevenire, de care ai amintit si tu. Nu sa condamne oamenii si cainii la razboi stradal intre ei.
Vezi mai sus – am recunoscut deja ca eutanasierea e posibil sa fie necesara.
Ce incerc eu sa spun este ca “eutanasierea” nu va fi suficienta. Pentru ca in lipsa masurilor de responsabilizare/preventie, rata de eutanasiere va fi in continuare sub rata de aparitie de noi caini vagabonzi (ca o paranteza, problema sterilizarii nu era ca “rata de sterilizare era sub rata de eutanasiere” – ci faptul ca era mult sub rata natalitatii/abandonului)
Din pacate, analogia ta nu este corecta – ce facem noi acum este mai degraba ca si cand ai incerca sa combati mormanele de gunoi de pe strazi dandu-le foc gunoaielor existente. Si tot din pacate, reactia oamenilor va fi “bun, deci pot sa arunc in continuare gunoiul, ca se ocupa altul de el”.
Ca sa continui analogia, care e masura potrivita pentru rezolvarea problemei – platim din buzunarul public oameni care sa stranga gunoaiele, sau introducem pedepse pentru cei care arunca gunoiul pe strazi (si le si punem in aplicare)?
Da, de acord, analogia nu e perfecta (gunoaiele nu se inmultesc singure). Dar e ceva la care ar merita sa ne gandim – pentru ca nici uciderea cainilor nu va face oamenii sa ii adopte sau sa nu ii mai arunce pe strada.
Si eu sunt de acord cu tine ca eutanasierea nu e suficienta. Daca citesti mesajul meu chiar asta am vrut sa transmit, ca trebuie sa luam SI masuri de prevenire. Dar asta nu implica deloc abolirea eutanasierei.
“platim din buzunarul public oameni care sa stranga gunoaiele, sau introducem pedepse pentru cei care arunca gunoiul pe strazi (si le si punem in aplicare)?”
Pedepsim pe cei care arunca gunoiul pe strazi IN TIMP CE platesti oameni care sa stranga gunoaiele. Daca renunti la oamenii care sa stranga gunoaiele o as ajungi sa nu mai poti aplica pedepse, fiindca toti se vor intreba de ce sunt amendati tocmai ei cand e atata gunoi pe strada.
Stapanii nu strang excrementele cainilor justificand ca oricum sunt mii de maidanezi dupa care nu strange nimeni. Si totusi exista o lege care sa ii pedepseasca pe cei care nu strang. Deci cu toate ca avem lege, nu putem responsabiliza atata timp cat nu avem si exemple, nu dam motive pentru oameni ca sa o respecte.
Referitor la ultimul paragraf, nu sunt de acord. De cand cu isteria creata acum de legea eutanasierii, toata lumea cauta sa adopte, sa gaseasca adaposturi. Mihai Traistariu a anuntat pe facebook ca i-au luat cainele din fata blocului – s-a dus la adapost pana la urma sa il adopte. Monica Pop propunea adoptia la distanta la tarani in curte. Toti incerca acum sa gaseasca solutii pentru caini, ceea ce n-au facut inainte cand era mai comod sa ti cainii in fata blocului si sa mimezi iubirea pentru ei. Cand au perspectiva eutanasierii, iubitori fac mai mult decat sa arunce cateva oase peste balcon si sa injure oamenii care se apara de caini.
Ti-as spune sa compari rata adoptiilor din parioada 2008-2013 cu rata adoptiilor din ultima saptamana, insa in perioada aceea oricum adoptiile erau fictive (cainii erau lasati din nou in strada) asa ca n-ar avea rost comparatia.
cainii nu au ce sa caute pe strazi, nu pentru ca sunt animale, asa cum se intampla cu pisicile, ci pentru ca sunt agresivi si fac rau.
dovada raului facut este numarul oamenilor decedati din cauza lor sau numarul celor care sunt zilnic atacati de ei.
imi fac programul dupa ora cand se insereaza si nu ca asa vreau eu sau altii, ci ca de la metrou de la Pacii pana la bloc sunt numai haite de caini.
alina, câinii sunt agresivi și fac rău pentru că vor să supraviețuiască. Apar haite de câini pentru că oamenii NU sunt responsabili și abandonează câinii pe stradă, apar haite pentru că primarii și consilierii locali sau firmele implicate se “joacă” cu banii de la buget și nu fac nimic și tot așa. Câinele nu are nici o vină, el devine agresiv în lupta pentru un teritoriu ocupat.
Și cum spunea și Bogdan mai sus, eu unul prefer să dau de mâncare câinelui care stă pe lângă bloc pentru că astfel ăla nu va fi/nu va deveni un câine agresiv. Hrănit și obișnuit cu oamenii va fi chiar prietenos.
Țin minte când eram copil (1988/1989/1990) că aveam un câine la bloc care ne conducea până la școală în fiecare dimineață. Ne jucam cu el zilnic, îl hrăneam și nu am auzit să muște vreun copil vreodată.
Și cu cei care nu-s hrăniți și mângâiați ce facem? Nici eu nu-s fanul eutanasierii, dar vreau ca hingherii ăia să vină să-și facă treaba atunci când sunt chemați să-i ia pe cei agresivi. Ce urmează după ma interesează mai puțin momentan. N-are decât să-i ia cine vrea câine de pază ori ceva de genul ăsta.
P.S. Oprescu poate s-o sugă maidanezilor dacă tot n-a fost în stare să-i castreze pe toți.