Am aproape o săptămână de când m-am întors din concediu. Nu, n-am stat toată vara în concediu deși așa pare având activitatea mea pe-aici. Am fost plecat doar vreo 10-11 zile. În ordine cronologică, Cluj (2 zile), Budapesta (5 zile), Sibiu (restul) cu întoarcere pe transfăgărășan. Am luat o piatră-n gură fiind prima dată când ies cu mașina dincolo de granițele țării. Și după cum bine observa jumătatea, n-am scos o înjurătură la volan în cele 5 zile petrecute în afara granițelor. Dar brusc “m-am reparat” cam la 3km după intrarea-n țară. Și “reparat” am rămas de-atunci, mai ales în București.

Prin Ungaria am luat-o la dus pe autostradă iar la întoarcere am venit pe drumuri mai mici ca să mai căscăm gura. Și-am ajuns la o concluzie tristă.  N-au ei o țară mai frumoasă ca a noastră dar în mod clar au mai multă grijă de ea. Nu cred c-am trecut pe lângă un sat/comună/orășel care să nu fie aranjat și curat și să n-aibă un Tesco/Lidl la unul din capete. Comparând cu imaginea dezolantă a șanțurilor năpădite de buruiene pe marginea cărora stau gainile sau se clatină câte-un localnic beat pulă de pe la noi, eu zic că ne cam facem de râs.

Nu mai zic de traficul din Budapesta. Am “prostul” obicei și în București să-i fac loc ăluia care dă semnal că vrea să schimbe banda. De cele mai multe ori șoferul din față mulțumește și eu îmi închipui în naivitatea mea că făcând o faptă bună o să mă ia și alții ca exemplu și-o să facă la fel. Ei, în Budapesta în prima zi am făcut la fel. Numai că, după vreo 4-5 lăsați să intre, m-am cam ofticat când am văzut că nici unul n-a mulțumit. De abia după aia m-am prins eu cam cum stă treaba. Nu mulțumește nici unul pentru că treaba asta este ceva normal pe acolo. De fiecare dată, fără excepție, când am semnalizat că vreau să schimb banda mașina din spate m-a lăsat să intru. Mai ieri prin București am ieșit de pe porțile instituției care mi-a mâncat tinerețile și-am avut nevoie să mă încadrez pe banda a 3-a în appx. 300m pe un Iuliu Maniu blocat de isteții care lucrează la pasaj. Draci. N-au unde să se ducă da’ se împing toți cu mașina în curul ăluia din față numai ca să nu cumva să intri tu în fața lor. Mă-să i-a fătat direct pe banda aia și nu cedează nici un milimetru din ea. De luni de când conduc iar prin București mi s-a făcut un dor de Budapesta de nu vă imaginați.

În Cluj am stat la un unchi în gazdă 2 nopți cu speranța că vom apuca să ne plimbăm pe acolo. N-a fost să fie, în ziua dedicată plimbării a plouat torențial. Mai mergem și anul viitor și poate stăm mai multe zile. Am plecat spre Budapesta pe drumul cel mai scurt către M3 (autostradă). Pe drum iar ne-a prins ploaia așa că am făcut cei ~200km de autostradă până-n Budapesta pe o ploaie de nu vedeam la 5m în fața mașinii. Ne-am cazat la Bed and Breakfast (traiască booking.com, mulțumiri Dojo, că ea mi-a dat ideea) și-am tras rapid un duș ca să nu comenteze ungurii că “au venit și românii ăștia împuțiți”.  După care-au urmat 3 zile de bătut străzi și străduțe prin Buda, Pesta și împrejurimi. Și de cheltuit bani pe diverse prostioare (cum ar fi urcatul cu funicularul). De remarcat că am găsit parcări amenajate cam pe oriunde am avut nevoie și sistemul este unul care s-ar cere și prin București. Imediat ce scăpăm de “colorații” care parchează mașini prin centru.  Sunt automate de parcare de la care iei un bon pe-o durată de timp, bon pe care-l atârni undeva în interior la vedere. Și la anumite ore există un angajat al primăriei care trece cu un aparat de fotografiat și face poze celor care nu au plătit parcarea. Simplu și ușor de ignorat la prima vedere însă pare foarte eficient având în vedere că n-am văzut mașină fără bon de parcare. În plus, același sistem este de ceva vreme și prin Sibiu și Cluj. Iar acolo oamenii sunt chiar speriați de amenzi și nu i-am văzut să ignore automatele respective de parcare.

La întoarcerea în țară am mai rămas câteva zile în Sibiu (Rășinari) unde venim de vreo 7-8 ani. După alergatul prin Budapesta chiar au prins bine cele câteva zile de liniște și pace. Spre București am trecut pe transfăgărășan unde am mai tras o serie de poze și am ajuns la concluzia tristă de pe la începutul postului ăsta.

Am făcut un concediu “de criză” cu appx. 3000 de lei cheltuiți în cele 11 zile pe benzină, cazare și masă. Dar uite că se poate și ieftin și frumos.

Poze