Am copilărit până la 7 ani la bunicii mei în Galați. Acolo am prins gustul de bragă prima oară și-am rămas până-n ziua de azi un fan înrăit. Braga este o băutură ușor fermentată obținută din mei și apă. Este “berea” copilăriei mele și am rămas și azi la fel de pofticios în fața unei căni cu bragă rece.

Între timp a dispărut aproape complet de pe piață. Ce-i drept este și un produs ușor perisabil. Nu se poate consuma decât într-un interval relativ mic după care devine complet fermentată. Pe vremuri era produsă de comercianții turci pripășiți pe meleagurile noastre. Deși se pare că rețeta nu este neaparat “orientală”.
În ziua de azi n-am mai dat de bragă decât în Galați (prin orașele prin care trec mai des) dar și acolo extrem de rar. Un alt inconvenient este prețul. Un litru de bragă costă acum 5 lei noi. O sticlă de 2l ajunge la 100 10 RON. Mai mult chiar decât unele sucuri naturale. Simbolul prețului mic ajuns astăzi o delicatesă din alte vremuri.

“Ieftin ca braga” începe să aibe conotații din ce în ce mai interesante în ziua de azi.