La începutul lui ianuarie, după cum vă spuneam și în articolul legat de booking, eram prin Iași la un training, plecat cu avionul din București pentru că lăsasem mașina în revizie. Mișcare de altfel extrem de inspirată pentru că a nins în draci fix în noaptea dinainte de a pleca eu. De altfel zborul spre Iași a fost și întârziat cu vreo 2 ore. Pe cursele fără prea mulți pasageri Taromul merge pe ATR-uri (niște autobuze cu aripi și elice).
Pe acolo toate bune și frumoase (nu, nu fac aluzie la moldovence). Friguț, zăpadă, orașul mohorât pe vreme de genul ăsta.
La întoarcere aveam avion chiar în ziua în care terminam trainingul, undeva pe la ora 19. Ajung mai devreme în aeroport și mă pun pe stat. Observ cu îngrijorare că pe aeroportul din Iași nu aterizase nici o cursă de dimineață. Pe la un 16-17 apare un BlueAir dinspre Londra care e redirectat la Bacău. Era avionul low-cost care urma sa zboare spre București la ora 19 din Iași. Dinspre Tarom, nimic. ATR-ul care urma să plece de pe Otopeni spre Iași și care urma să se întoarcă cu noi în seara respectivă nu dădea nici un semn.
Pe la ora 19 se agitau deja apele în fața check-in-ului. Cei de la BlueAir s-au repliat rapid și au zis că rezolvă situația urcând toți pasagerii care doreau să ajungă în București într-un autocar până la Bacău de unde urmau să ia avionul până la București. Noi, pasagerii Tarom, nu știam nimic încă. Într-un final ne-au trecut de zona de securitate și ne-au mai dat speranță că vom pleca într-un final în seara respectivă. Am mai stat vreo 2 ore și de abia după aia ne-au anunțat că au anulat complet zborul.
Și de aici lucrurile au devenit haioase. Mai întâi ne-au adus înapoi bagajele de cală, ude fleașcă pentru că stătuseră până atunci în ploaie. Apoi ne-au anunțat alternativele. Fie ne dau banii pe bilete înapoi, fie ne pun la dispoziție autocar până în București fie plecăm cu un zbor următor. Pentru mine varianta de a primi banii pe bilet înapoi pica din start. Varianta cu autocarul spre București nu ar fi sunat atât de rău dacă nu ar fi existat o nuanță exprimată subtil în expunerea variantei respective. Și anume că nimeni nu știa când va veni autocarul să ne ia de acolo. Era deja ora 9 seara, dacă mai stăteam 2 ore se făcea 11, cu încă 7 ore pe drum, numai bine ajungeam la ora 6 în București, proaspăt obosit și nervos. Așa că am preferat varianta a 3-a, cea în care urma sa plec cu următorul zbor. De fapt aveam de ales între un zbor care pleca la ora 6 dimineața si unul care pleca la 6:25. Am fost extrem de inspirat (și motivul principal a fost doar lenea care m-a împins să dorm încă 25 de minute în plus) și am ales varianta 6:25. Mi-au rezervat loc unde am vrut eu (cred că aș fi putut să aleg și loc la business class) și am aflat ulterior că mă și cazează la hotel pe banii lor în noaptea respectivă.
Prin urmare am dormit ca un îngeraș și a doua zi am ajuns la aeroport în timp util. În timp util ca să aflu că nici cursa de ora 6 (care trebuia să aterizeze cu o seară înainte pe la ora 22) nu a venit la Iași deci a fost anulată și că va pleca doar cursa de 6:25, de data asta un 737. Care avion a plecat la ora normală și am ajuns în București cu o zi întâziere dar fără să fiu obosit măcar.
În tot timpul ăsta însă nu mă gândeam decât la un singur lucru. Băi ce prost am fost că n-am luat bilet la BlueAir… În cazul ăsta particular compania lowcost a avut mai multă grijă de clienții proprii decât Taromul. Să nu uităm că cei care plecau din Iași nu vroiau să ajungă neaparat în București ci aveau și legături spre alte țări. Legături pe care le-au cam pierdut neajungând în seara respectivă pe Otopeni. Cam nasol…
Din experienta, cred ca as alege oricand Tarom vs. BlueAir.
Prin cctombrie, pe Otopeni, am aflat cu mare surpriza (a se citi stupoare) ca tocmai se anulase borul meu catre Viena (parca) in tranzit spre Malta. Ajunsesem la checkin cu vreo ora si jumatate inainte de zbor, eram linistit, pana cand am vazut desk-urile check-in-ului pline de sandwich-uri, ape, sucuri, biscuiti etc. Pe panou: CANCELED. Info usor: mergeti la ghiseul Tarom si veti fi ajutat.
Desi am stat ceva la coada (ma asteptau :) : “dumneavoastra sunteti cu zborul spre Malta, nu-i asa?!”), mi-au aranjat imediat un alt traseu prin Bruxelles, cu ajungere in Malta 35 minute mai tarziu. M-au bagat in fata si la security, mi-au dat si ce loc am vrut, mi-a ajuns si bagajul in Malta.
Alternativele erau sa astept aproape 3 ore pentru urmatorul zbor spre Viena, sau sa imi returneze banii, si nici una nu ma coafa.
La Blueair avioanele sunt mai inghesuite, platesti de behai pentru orice cacat (intotdeauna plec cu 23-25 kg bagaj cala – scule, echipament etc), iar comunicarea cu relatii clienti se face printr-un numar CU PLATA (a se citi suprataxa!). Destul de neplacut la costuri, as putea spune.
Ca tot vorbeam, am avut gura aurita.
Ieri a trebuit sa anulez un zbor de linie (Alitalia) de la pranz, din Catania (Sicilia) (din motive obiective – ma rog, anulat e un fel de-a spune, posibil sa recuperez taxele de aeroport, in cel mai bun caz) si sa cumpar un bilet mai pe seara. Singurii care imi permiteau sa ajung tot ieri acasa erau Blue Air. Ieftin ca braga (2 persoane, cu bagaje de cala si extraleg, putin peste 200 EUR). Btw, extraleg costa 18 EUR / persoana la Blue Air, iar dupa ce ajungi in avion ai surpriza sa ii mute pe cativa mai ingramaditi pe locurile ramase libere de pe aripi, sa stea mai comod (evident, fara costuri! :O ).
La 19:30 eram deja in avion (zborul programat la 19:35), pe la 20:30 ne anunta senini ca ne debarca, datorita unei probleme tehnice, si vom fi anuntati ce si cum. La coborare erau de toate pe aeroport (politie, pompieri, airport staff etc – ca in filme).
Am stat practic aproape 2 ore inchisi intr-un spatiu fara nici un fel de facilitati si cu informatii ioc. pe la 10 ne anunta ca ne reimbarcam, si repede – da-i fugareala aproximativ 100 de gorobeti, vreo 3 etaje pe scari, dupa aia iar fugareala tot aeroportul de la un capat la altul (noroc ca nu e prea mare), iar pass-control ca la tunsatoare la oi, iar boarding, asteptari prin autobuze, imbulzeala la intrarile din avion. Ajunsi iarasi pe locurile noastre, a urmat o serie de vreo 4 sau 5 numaratori, facut prezenta de doua ori, printat iarasi listele cu pasageri, iarasi numaratoare. Dupa aproape o ora am decolat.
Cursa de aproape doua ore Catania – Bucuresti, pe la jumatatea drumului ne anunta ca se incepe serviciul la bord, au distribuit “meniurile”, au inceput serviciile (contra plata), as usual. Abia cand au ajuns la mine (practic era ultimul rand “servit”) si eu le explicam fetelor, calm, ca am stat aproape 4 ore fara nici un fel de informatii, fara acces la apa macar, si – mai important – fara ca macar cineva sa iasa in fata si sa isi ceara scuze din partea companiei (ideea de “ne pare rau, uitati, din partea noastra, primiti o sticla de apa pana se lamureste situatia” deja parea desprinsa din alt film!) s-a auzit comandantul in PA cu “ne cerem scuze, au fost niste probleme tehnice, acum suntem 100% safe, ajungem in Bucuresti in 45 minute”.
Neinspirate, stewardesele imi spun: “vedeti, ne cerem si scuze!”
No (further) comment.
@Tyby – din ciclul cu Tarom – am stat cu pagina de cautare zbor buc-tm (mai mult de 15 min) in “loading”
trecut pe proxy / iesit de pe proxy /schimbat browser – daca asta nu e incompetenta – nu stiu ce sa-i mai zic.
ah. n-am reusit pina acum sa incarc mai mult de frontpage-ul lor.
nici macar de lol nu mai e
Atât !!! –
https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/hphotos-xpf1/v/t1.0-9/12715293_905395072911750_9131754972648549702_n.jpg?oh=0e0c7c58776c030b4b665335cc90bc82&oe=5771B998