ATR_72-500La începutul lui ianuarie, după cum vă spuneam și în articolul legat de booking, eram prin Iași la un training, plecat cu avionul din București pentru că lăsasem mașina în revizie. Mișcare de altfel extrem de inspirată pentru că a nins în draci fix în noaptea dinainte de a pleca eu. De altfel zborul spre Iași a fost și întârziat cu vreo 2 ore. Pe cursele fără prea mulți pasageri Taromul merge pe ATR-uri (niște autobuze cu aripi și elice).

Pe acolo toate bune și frumoase (nu, nu fac aluzie la moldovence). Friguț, zăpadă, orașul mohorât pe vreme de genul ăsta.

La întoarcere aveam avion chiar în ziua în care terminam trainingul, undeva pe la ora 19. Ajung mai devreme în aeroport și mă pun pe stat. Observ cu îngrijorare că pe aeroportul din Iași nu aterizase nici o cursă de dimineață. Pe la un 16-17 apare un BlueAir dinspre Londra care e redirectat la Bacău. Era avionul low-cost care urma sa zboare spre București la ora 19 din Iași. Dinspre Tarom, nimic. ATR-ul care urma să plece de pe Otopeni spre Iași și care urma să se întoarcă cu noi în seara respectivă nu dădea nici un semn.

Pe la ora 19 se agitau deja apele în fața check-in-ului. Cei de la BlueAir s-au repliat rapid și au zis că rezolvă situația urcând toți pasagerii care doreau să ajungă în București într-un autocar până la Bacău de unde urmau să ia avionul până la București. Noi, pasagerii Tarom, nu știam nimic încă. Într-un final ne-au trecut de zona de securitate și ne-au mai dat speranță că vom pleca într-un final în seara respectivă. Am mai stat vreo 2 ore și de abia după aia ne-au anunțat că au anulat complet zborul.

Și de aici lucrurile au devenit haioase. Mai întâi ne-au adus înapoi bagajele de cală, ude fleașcă pentru că stătuseră până atunci în ploaie. Apoi ne-au anunțat alternativele. Fie ne dau banii pe bilete înapoi, fie ne pun la dispoziție autocar până în București fie plecăm cu un zbor următor. Pentru mine varianta de a primi banii pe bilet înapoi pica din start. Varianta cu autocarul spre București nu ar fi sunat atât de rău dacă nu ar fi existat o nuanță exprimată subtil în expunerea variantei respective. Și anume că nimeni nu știa când va veni autocarul să ne ia de acolo. Era deja ora 9 seara, dacă mai stăteam 2 ore se făcea 11, cu încă 7 ore pe drum, numai bine ajungeam la ora 6 în București, proaspăt obosit și nervos. Așa că am preferat varianta a 3-a, cea în care urma sa plec cu următorul zbor. De fapt aveam de ales între un zbor care pleca la ora 6 dimineața si unul care pleca la 6:25. Am fost extrem de inspirat (și motivul principal a fost doar lenea care m-a împins să dorm încă 25 de minute în plus) și am ales varianta 6:25. Mi-au rezervat loc unde am vrut eu (cred că aș fi putut să aleg și loc la business class) și am aflat ulterior că mă și cazează la hotel pe banii lor în noaptea respectivă.

Prin urmare am dormit ca un îngeraș și a doua zi am ajuns la aeroport în timp util. În timp util ca să aflu că nici cursa de ora 6 (care trebuia să aterizeze cu o seară înainte pe la ora 22) nu a venit la Iași deci a fost anulată și că va pleca doar cursa de 6:25, de data asta un 737. Care avion a plecat la ora normală și am ajuns în București cu o zi întâziere dar fără să fiu obosit măcar.

În tot timpul ăsta însă nu mă gândeam decât la un singur lucru. Băi ce prost am fost că n-am luat bilet la BlueAir… În cazul ăsta particular compania lowcost a avut mai multă grijă de clienții proprii decât Taromul. Să nu uităm că cei care plecau din Iași nu vroiau să ajungă neaparat în București ci aveau și legături spre alte țări. Legături pe care le-au cam pierdut neajungând în seara respectivă pe Otopeni.  Cam nasol…