Adică celularul, molecularul, mobilul sau cum îi mai zicem noi românii. Adopt rapid leapșa de la Dan pentru că îmi face o plăcere deosebită să vorbesc despre jucăriile avute de-a lungul timpului.
Nu mai țin minte exact când (undeva prin ’98) a intrat primul telefon în familie dar știu sigur ce model era. Ca să fim noi mai Gică-contra n-am avut Bosch 608 (telefonul cu un succes fulminant în perioada respectivă) ci Philips Diga. Nu pe abonament ci pe cartelă diALOg. A rămas pe cartelă cam un an după care a ajuns într-un final pe abonament, abonament care este în derulare și acum. Undeva prin ’99 am avut și eu primul telefon mobil tot cu cartelă diALOg. Un Philips Fizz (fără nici o legătură cu papagalul din șou-biz de pe la noi). Ditai cărămida cu care mă loveam în ouă de fiecare dată când încercam să mă așez cu el în buzunar.
Câteva luni mai târziu, taică-meu își lua un Ericsson 628 (parcă) iar Philips-ul Diga ajungea la mine. O perioadă am folosit și Diga și Ericsson 628 (le roteam) pentru că taică-meu pusese mâna pe o altă jucărie, Philips Spark. Impresionantă autonomia telefonului ăsta pentru perioada respectivă. Din păcate nu același lucru îl pot spune și despre fiabilitate pentru că a decedat destul de rapid.
O să fac o paranteză acum ca să mai lămuresc un aspect. Taică-meu e un soi de copil mai mare atunci când vine vorba de gadget-uri și în general era foarte greu să te înțelegi cu el pe vremea aia când venea vorba de jucării de genul ăsta (de fapt când venea vorba de orice fel de jucărie). Acum a mai îmbătrânit și nu mai are răbdare să se joace cu noile modele care numai sex oral nu știu să facă. Închidem paranteza.
Philips-ul Diga a fost telefonul la care-am ținut cel mai mult deși într-un top 3 al preferințelor (top care ține seama și de funcționalitate) nu ocupă decât ultimul loc. Era destul de mic și de frumușel (mai ales pe lângă monstrul Fizz) și își făcea treaba excelent. Însă undeva prin 2000 am reușit să-l pierd. De fapt mi-a fost furat din buzunarul interior al unei veste în timp ce mergeam cu un mijloc de transport în comun prin București. Èšin minte momentul pentru că am fost complet bulversat de modul în care-a dispărut și nu reușesc nici acum să înțeleg cum naiba mi l-a furat (pentru că în mod sigur n-avea cum să cadă și să-l pierd). Autobuzul era aproape gol iar eu stăteam cu un amic pe scară. Am stat pe scară aproximativ 3 stații (nu era o oră foarte circulată și cum nu mergeam decât 3 stații, n-am urcat de tot). La a 2-a am făcut loc cuiva să coboare. A fost singura persoană care a trecut pe lângă mine și într-adevăr, timp de o fracțiune de secundă, s-a “frecat” de vesta mea. Dar asta în timp ce cobora din autobuz. În mod sigur ăla a fost momentul în care-a dispărut și telefonul și tare mi-ar fi plăcut să am și eu o asemenea dexteritate…
După Philips Diga a urmat perioada Ericsson. Am avut Ericsson A1018s. Telefon care m-a ținut o grămadă de vreme și la care nu m-a enervat decât ecranul prea mic. Încă mai mergea când am trecut pe următorul, Ericsson 2618. Asta, deși model mai nou și cu o grafică îmbunătățită, a avut o grămadă de probleme. Într-un final a cedat și așa am trecut la telefonul care este al doilea în topul preferințelor mele de-a lungul timpului. Ericsson T39. Un telefon deosebit de isteț și cu o autonomie incredibilă. Mă ținea bateria câte 2 săptămâni jumate și plecam în excursii fără să-mi car după mine încărcătorul. Știa de bluetooth și infraroșu și avea o agendă impresionabilă. Încă-l mai am și încă mai merge (deși bateria nu mai ține aproape de loc).
După T39 am avut iar o experiență care-a implicat meciuri cu taică-meu. Prin niște prieteni de familie a adus din Italia 2 telefoane LG 8330. Prin 2002 se vindeau în Italia în rețeaua Tre cu cartelă (fără abonament) la niște prețuri extrem de mișto. Românașii noștri au prins schema și cred că s-au cărat cu tirurile mobile vândute pe Tre în România. Într-un târziu și-au dat seama de schemă italienii și au tăiat macaroana. M-am certat multă vreme cu taică-meu pentru unul din mobilele alea (unul era adus pentru altcineva). Într-un final a ajuns la mine.
LG-ul a fost un telefon destul de ok. Nu foarte isteț și destul de puțin prietenos (cu greu puteai să urci chestii pe el) dar făcea poze reușite (primul meu telefon mobil cu cameră) și avea o calitate audio extrem de bună (difuzor extern stereo pentru sonerii). De pe vremea aia îmi țin ca sonerie pe mobil “The Doors – Roadhouse Blues”. Am fost fraier și lacom și m-am întins către un nou model care tocmai apăruse pe la Tre în Italia. LG U880. Am vândut 8330-ul și am dat banii pe ăla. Un mobil foarte mișto dar care n-am reușit de loc să-l decodez în România așa că l-am vândut într-un final.
Cam prin 2005 am trecut și pe abonament la Orange (până atunci am stat numai pe cartelă). Odată cu abonamentul mi-am luat și Sony-Ericsson K750i. Un telefon extraordinar de mișto pe care îl mai călăresc și în ziua de azi și primul în topul preferințelor. Ceva mai târziu mi-am luat pentru abonamentul primit de la firmă (Vodafone) Sony-Ericsson M600i. Telefon despre care am scris și pe blog câteva chestii.
Acum, mai recent, am primit în teste de la Romtelecom – Cosmote și un telefon Nokia 6300. Cu care mă înțeleg destul de greu și am impresia că toate butoanele-s puse pe dos și are nevoie de pași suplimentari pentru a face o acțiune simplă. În plus pozele făcute cu camera foto, deși tot la 2mpx, sunt execrabile pe lângă cele făcute cu K750.
Cam asta-i istoria de până acum a telefoanelor mele. Nu știu ce telefon urmează să-mi iau. Există 2 posibilități. Să merg pe simplitate/comoditate și să iau Sony-Ericsson K810i (unul dintre cele mai reușite modele după părerea mea) sau ceva similar. Sau, din contră, să iau un smartphone cu o grămadă de funcții. Caz în care cred că aștept până apare ceva cu Android la noi. Nu de alta da’s sătul și de Symbian și de Windows Mobile. Iar iPhone nu-mi iau atâta timp cât încă-mi plac femeile…
Leapșa o arunc și eu către Bogdan, Sagesse și Andrei. Let’s see…
Daca esti cu Sony Ericsson – asteapta Xperia. Trebuie sa se vaza si pe la noi in curand.
Eu am trecut prin faza Bosch 608. Cred ca daca il caut bine prin familie il mai gasesc printr-un colt :). Am avut la un moment dat si un Panasonic cu clapeta si camera web. Super chestie prin 2002-2003. Foarte fiabile telefoane. Din pacate nu s-a impus ca producator. Acum am ajuns la un Sony Ericsson P1i. Foarte ok dar aspir catre un next level :)
Eu unul regret caramizile din anii 90, macar aveam loc unde sa pun degetul. Azi vai de mine, trebuie ac la ele.
si eu mai am acasa un A1018s, care, de dragul vremurilor de demult, l-am pus pe incarcator si a pornit :-)
Pe la Nokii n-ai trecut ?
Nope. Întotdeauna am avut impresia că Nokia îmi insultă inteligența…
Acum, de când am 6300, m-am convins definitiv de asta.
hehehe, am stiut eu ca ti-ar placea sa vorbesti despre jucarii :)
PS: am gasit si in sfarsit un anti-nokia-man, credeam ca sunt singurul
Si o anti-Nokia woman. Adica eu:) Pur si simplu nu cred ca sunt pe aceeasi lungime de unda cu inginerii de la Nokia.
anti-nokia here too, chiar dacă mă bate tare rău gândul să-mi iau un E51 zilele ăstea, cât e la ofertă (în special pentru WIFI).
@meekuu: ceva Linux based nu te-ai încumeta să-ți iei?
offtopic: subscribe to comments?
Sunt câteva chestii care mă frustrează destul de mult la Nokia. În primul rând am impresia că dai mai mulți bani pe marcă decât pe o chestie de bună calitate. În plus mă enervează rău ideea care a rămas fixată în creierele celor mai mulți cum că Nokia e ușor de folosit. Că oricine se descurcă într-un meniu de la Nokia. Nimic mai fals. De exemplu acum mă trezesc înjurând de fiecare dată când încerc să-mi folosesc 6300-le. Ericssoanele au o chestie simplă și eficientă atunci când vrei să apelezi pe cineva (și o au de la modele străvechi). Ții apăsat pe orice tastă alfa-numerică și te bagă în agenda telefonică la prima literă de pe tasta respectivă. Rapid. Fără să apeși de țânșpe mii de ori pe alte butoane. Și ăsta-i doar un exemplu.
Nu cred că o să ajung vreodată să dau banii pe un telefon Nokia (cel puțin nu prea curând). După cum ziceam și mai sus am impresia că-mi insultă inteligența modul în care sunt gândite.
În general sunt un suporter a tot ce înseamnă Open-Source dar nu cred că Linux este destul de matur încât să-l pot suporta pe un telefon. Există mult prea multe direcții în care trag toți dezvoltatorii Linux și se pare că nu-s deocamdată în stare să facă ceva folosibil. După cum am zis, aș aștepta Android sau poate chiar noul Palm OS (mi-a plăcut la nebunie OS-ul Palm pe vechile device-uri).
Mie imi place Huawei drept sa va zic.. da e tot Nokia.
Eu am fost fan Nokia in trecut, dar de ceva timp sa nu mai aud de ei, mai ales din punctul meu de vedere (ca programator de telefoane adica).
Adica in mortii ma-sii, cum poti tu sa faci un interpretor de Java pe telefon care sa aiba memory leakuri?! Cum poti sa faci tu un interpretor de Java la care, daca vrei sa deschizi un fisier inexistent, nu iti da exceptie ca nu exista fisierul, ci iti ia fisierul cel mai apropiat ca nume si ti-l da (adica mai exact, nu exista 1.png da’ exista 10.png… las’ ca e bun si ala) ?!?!
sincer, din ce-am citit pe net, telefoanele cu Linux sunt destul de promițătoare. poate sunt eu prea optimist, dar sincer mi-ar plăcea să am o jucărie de-aia cu un terminal în buzunar.
oricum, nu pot să nu-mi aduc aminte câte zile am visat în continuu după ce am găsit pe digg un articol de pe un blog de-afară cu un telefon care rula Linux și apelurile se făceau din consolă. clasic: pppd call andrew
unde andrew era un script in /etc/pppd/peers/
i was drooooooling :D
hehehe, extrem de fun dar total nepractic :P
ericsson 318,a rezistat la 7g si -11 grade,un neonode n2 la fel
scriu cu iphone-ul in dock,adeverul e ca dupa ce am vazut creatura nikita naked m-am intrebat 3 secunde daca imi plac femeile,hell yes!
indeed :)
Văd că e foarte vechi articolul, dar finalul încă e de actualitate! :D
Adică nu înţeleg de ce un om pasionat de tehnologie şi gadget-uri şi-ar lua vreodată iPhone. Eu am avut primul model, când a apărut… şi l-am vândut după 6 luni. Am rămas atunci la vechiul K800i, că ştia şi multitasking, avea şi copy-paste… :))
Acum, că au trecut mai bine de doi ani, ce telefon foloseşti?