In ultima vreme tot aud prin jur de notebook-uri stricate, hdd-uri belite și alte tragedii de genul ăsta. Pe propria piele am învățat o chestie care sper să mă ajute să trec mai ușor peste un moment de genul ăsta când va fi să se întâmple din nou.
Trecem peste tragedia laptopului stricat cu totul pentru că aici intervin și alte aspecte. Dacă mai ai garanție durează cam 1 lună până ajunge din nou la tine în brațe, dacă nu, în cele mai multe cazuri, este mai convenabil să iei unul nou. Vis-a-vis de treaba asta m-am învățat să nu mai iau notebook-uri cu 1 an garanție. Nu le schimb ca pe șosete și-atunci prefer să dau mai ceva mai mult dar să știu că sunt acoperit din punctul ăsta de vedere. Merg pe principiul “sunt prea sărac ca să-mi permit lucruri ieftine”.
Partea cu adevărat sensibilă dintr-un sistem (notebook sau desktop) o reprezintă datele stocate. După astea plângem de cele mai multe ori și încercăm să le recuperăm cu sau fără succes(uri). Personal am datele stocate în 3 mari categorii :
- date importante pentru viitorul apropiat. Reprezintă proiecte în derulare, configurări salvate, etc. În general încap pe un DVD dar le țin pe un suport pe care pot să-l rescriu (stick/hdd extern).
- date importante pe termen lung. Încap pe un CD/DVD și de obicei le și scriu pe CD/DVD pentru că nu le modific aproape de loc.
- date neimportante. Neimportante în sensul că îmi va părea rău după ele dar nu mă voi stresa prea rău că le-am pierdut. Astea sunt de obicei filme/seriale/muzică/ebooks și altele. Au ponderea cea mai mare pe hdd și am constatat că nu prea are importanță cât de mare este hdd-ul pentru că tot reușesc să-l umplu cu chestii de genul ăsta.
Prin urmare îmi fac griji doar pentru datele din primele 2 categorii. Date pe care le pot salva ușor și pe care le țin pe mai multe medii de stocare. Ce-i drept, probabil c-o să-mi pară rău după mica colecție de muzică de pe hdd-ul de la notebook sau după cele 10 filme pe care nu am apucat să le văd și cu care nici n-am făcut rație pe trackerul de pe care le-am luat. Dar atâta timp cât datele importante sunt la loc sigur, totul e bine.
Am trecut inclusiv peste tendința pe care-o aveam în era dial-up de a păstra kiturile de instalare. N-are nici un rost. Dacă reinstalez îmi ia destul de puțin timp să găsesc același kit de instalare sau chiar o versiune mai nouă (dacă “mai nou” înseamnă și “mai bun”). Totul e să știi pe unde să le cauți.
Și iar ca regulă de bază, dacă am pierdut date și n-am avut nevoie de ele timp de un an de zile înseamnă că nu erau atât de importante.
Heh… scriu la un post pe tema backup-ului de vreo 3 saptămâni. Sper ca până la crăciun să fie gata. :D
Salut. Imi place foarte mult cum scrii. Ai fi interesat sa facem un link exchange?
Id mess/mail: [email protected]
blog: http://www.varby.ro
Daca esti de acord astept un raspuns pe mail.
Daca nu te intereseaza imi cer scuze ca te-am deranjat.
Sa avem bafta la trafic!
Pe tema asta momentan folosesc SyncToy si profit ca am doua harduri pe calculator. Sansele sa crape SIMULTAN (zic eu) sunt destul de mici. mai ales ca e o diferenta intre ele (si de vreo 2 ani, si de clasa).
Din cand in cand (acum mai rar), mai faceam un backup pe DVD.
nice post.
am un laptop HP de captura si de la o vreme “smart status bad” impreuna cu sfatul de replace. Pentru ca am avut multe alte probleme l-am carpit cum am stiut si momentan merge cat de cat, net, mai un torrent, mai un mess… datele importante se pun pe dvd. clar.
Am vazut ca recomanzi foarte mult Seagate – am lucrat in service si aveam sensibil mai multe defecte decat WD, plus ca la recuperat de date prefer oricand WD in locul Seagate .
Subscriu la chestia cu SyncToy, Il folosesc demult si sunt foarte multumit. Fac sync intre desktop si laptop si din cand in cand intre desktop si NAS’ul din reteaua locala (care are RAID1).
Backup’ e sfant.
Am folosit și eu Synctoy, dar am rămas dezamăgit de câteva chestii.
1. Nu se pupă bine cu encodarea Unicode. Dacă ai fișiere cu diacritice în denumire, o să dea eroare și îți bulibășește tot task-ul.
2. Este lent. Al dracu de lent.
Apoi, pe Windows viața e tristă și amară. Clienții de backup cam fac muncă de chinezi bătrâni, copiază mereu totul de colo colo. Pe Linux viața e mult mai elegantă, că ai rsync. Pe Windows… pixu… sau rsync prin cygwin. Care e lent. :(
Pentru backupuri pe windows cel mai ok mi se pare Syncback SE.
P.S. Microsoftul pe lângă utilitarul ăsta grafic mai are un utilitar destul de flexibil: robocopy, dar e mult de scriptat ca să îl faci să meargă.