Cultura consumatorului

Un subiect pe marginea căruia am tot discutat cu diverse persoane zilele astea. Și care ascunde un adevăr trist. Majoritatea consumatorilor habar nu au ce cumpără. Sunt extrem de puțini ăia care pleacă la cumpărături cu un plan bine pus la punct de la bun început. Să știe ce bani au, care sunt opțiunile pentru banii ăia, ce doresc de la produsul final, ș.a.m.d.

De cele mai multe ori primează “coolness-ul” iar consumatorul nu are nici cea mai vagă idee ce poate să facă cu produsul în cauză. Și aici sunt 2 mari tendințe. Una este pur românească. Chilipirurile sunt la mare căutare. Magazinele online înflorite pe la noi ca ciupercile după ploaie au dat startul unei mode a prețului mic, cât mai mic și-a serviciilor cât mai inexistente. E de-ajuns să angajezi o fată la recepție și 2 băieți care mai acum 2 ani ștergeau praful de prin calculatoarele vecinilor și gata, avem magazin online pus la punct. Românii au mania de-a căuta prețul cel mai mic și sunt atât de masochiști încât ar fi în stare să stea o zi întreagă să caute produsul dorit la prețul cât/cel mai mic. Și sunt atât de masochiști încât chiar dacă și-au luat o mu*e de la magazinul în cauză (fie ea pe la service, tratat cu curul, etc.) să cumpere din nou de acolo din cauză că au prețul mai mic. Și asta ne-a adus în situația în care suntem acum, cu multe magazine care nu se deosebesc decât prin design-ul folosit și prin 5-10 lei în plus sau în minus la prețuri. Serviciile sunt la același nivel peste tot. Și consumatorul tace și înghite și mai mult decât atât, dacă ar apărea prin absurd compania care să-l dea pe spate în ceea ce privește serviciile, mai mult ca sigur că ar da faliment. Că deh, fraierii au investit în satisfacerea clientului în loc să bage adaosul minim.

A doua tendință este la nivel global. Și e strâns legată de iStuff. Consumatorul a devenit mult prea leneș pentru a gândi așadar caută gadget-uri și device-uri care să nu-l solicite prea mult. Care “just works”. Chiar dacă “just works” pentru că nu-i permite să schimbe prea multe și flexibilitatea ajunge să fie doar o amintire. Nu mă refer aici numai la produsele Apple chiar dacă ele sunt cel mai clar exemplu. Și să fie clar pentru toată lumea, nu am nimic cu cei care își cumpără produse Apple în cunoștință de cauză. Cu cei care zic “da, știu tot ce face și ce nu face produsul X, am cântărit bine toate avantajele și dezavantajele și tot vreau să-l cumpăr”.  Am în schimb cu cei care au auzit doar în treacăt sau au văzut pe undeva și încep cu “moaaaamăăăă, vreau și eu d’ălaaa”. Și cam pe aici se oprește “studiul” lui de piață.

Am mers întotdeauna pe 2 principii de la care m-am abătut arareori. Primul este “sunt prea sărac ca să-mi cumpăr lucruri ieftine”. Am evitat întotdeauna să dau banii pe prostii chiar dacă îi mai auzeam pe unii cu “ce bă, ăla e același lucru numai că și-au pus ăia “marca” pe el”. Al doilea a fost legat de o perioada destul de lungă de cântărire a tuturor opțiunilor și alternativelor atunci când urma să fac o cheltuială mai mare. Și aici îmi vine în minte ca exemplu momentul în care mi-am luat mașina. Știam câți bani am, știam cam ce vreau și am stat 3 luni cântărind variantele, citind forumuri și discutând cu diverse persoane. Și pot să mă felicit pentru alegerea făcută pentru că am luat exact ceea ce m-am așteptat să iau. Mișcarea s-a repetat și când am luat laptopul actual.

Însă constat că cele 2 tendințe de mai sus îmi fac tot mai grea viața de consumator. Pentru că eu caut mai mult decât un preț ieftin și un produs care are doar un design plăcut și nu mă înțeapă-n coa..ste când îl țin în buzunar. Și găsesc chestiile astea tot mai rar. Și aici mai e o chestie care ține de încăpățânare și personalitate. Nu-mi place să fiu inclus într-o categorie, să aparțin unui trend, grup, mișcare sau orice altceva.

6 Comments Cultura consumatorului

  1. nexus

    Din pacate consumatorul roman care se documenteaza pe Internet legat de produsul care ar vrea sa il cumpere e ceva rar…
    Ma rog, avand in vedere cazurile in care nu stie cum sa seteze o chestie prezentata in manualul produsului… documentarea preliminara e chiar o cerinta absurda.

    Reply
  2. nashu_mare

    Stai sa vezi consumatorul “profesionist”, adica firmele. Cer cate o chestie, dupa care aleg un produs mult mai ieftin. “Pai nu ati cerut sa aiba si aia si aia si aia?”. “Ba da, dar asta e mai ieftin”. “Da, dar nu iti rezolva treaba”. “Da, dar e ieftin”. Si problema nu e ca intra in calcul contabilii/economistii de la achizitii ci ca utilizatorii au mentalitatea “cum sa ii zic eu lu’ sefu’ ca vreau aia care costa cat o Dacie?”. De cele mai multe ori sefu’ ar fi zis “Da, ia cu toate optiuniule care iti trebuie, sa nu ma mai bati peste un an ca iti mai trebuie nu stiu ce”.

    Cat despre serviceul din magazinele on-line, asta e motivul pentru care nu mai cumpar de la E-mag. Am luat un laptop de la ei cu garantie 3 ani. Dupa vreo saptamana sau doua am observat ca un difuzor gajaie si ventilaotrul nu se mai invartea (ceea ce forta procesorul sa functioneze la o frecventa mai mica – oprirea ventilatorului era o facilitate de altfel oferita din start cu ajutorul unui buton, practic se sacrifica viteza pentru liniste). Laptopul mergea dar imi stateau chestiile astea pe creier. Ma duc la service, le zic ce are. “Bine, investigam”. Dupa o saptamana inca ivestigau. Dupa inca cateva zile gasisera problema dar trebuia sa astepte sa le vina piesele. Cica dura cel putin doua saptamani. “Imi vreau banii inapoi, cum sa stau atata fara calculator!”. “Ah, pai sa vedeti, nu va putem da un produs in schimb decat daca produsul este imobilizat timp de 10% din timpul de garantie.” “3 luni jumate? Faceti misto de mine? Ia dati-mi laptopul inapoi pe perioada in care asteptati piesele, ca asa cum l-am folosit pana acum stricat, pot sa il mai folosesc inca doua saptamani”. “E la serviceul reprezentantei.. bla-bla”. “Nu conteaza, il vreau!”. “mda, bine, veniti maine, vedem noi ce facem”. A doua zi, ridic laptopul, era reparat. Ia uite, domne, aveau si piesele, ma amanau doar pentru ca puteau.

    Reply
  3. ipo

    So totusi, ce naiba au produsele Apple de te fac sa zici “moaaaamăăăă, vreau și eu d’ălaaa”? Pe mine unul, de multe ori ma fac sa spun asta, dar ma controlez.

    Reply
  4. Radu

    Problema cu educația consumatorului este în principal datorată lipsei de experiență și a rușinii de a întreba atunci când nu sunt pricepute detaliile tehnice. Firește, toate ăstea sunt coroborate de lipsa de experiență a „consultanților” de vânzări.

    @ipo: Apple au fost și vor fi întotdeauna inovatori prin design și funcții. După ce ei lansează ceva, apare apoi un produs de la o firmă concurentă care extinde conceptul lor (produs similar celor de la Apple + încă niște funcții).

    @Meekuu: Lăsând la o parte conceptul de „jailbreak”, dacă te duce capul aproape orice produs de la Apple poate fi customizat. E „doar” un Unix.

    Reply
  5. Meekuu

    Stiu Radu, dar îți cam dai cu tesla-n oo și în plus mă și enervează presupunerea cum că toți consumatorii sunt idioți așa că hai să-i închidem și să nu vadă decât beculețele. Naibii, nu poți să schimbi nici bateria pe la ăla.

    Reply
  6. Radu

    Dap. Nu schimbi bateria… Dar e super slim și ușor de folosit pentru funcțiile pe care le oferă… :D Și nu zice de închis și uitat la beculețe. Folosești Windows în principal, nu? :P

    Nu toți userii sunt așa de deștepți ca noi și se pricep să modifice lucruri care cer oarecare cunoștințe tehnice. Uită-te la majoritatea celor din jur (și aici evită-i pe cei care sunt mai g33k de felul lor) și o să vezi nivelul.

    D-aia noi suntem educați și știm ce să alegem, pentru că facem deosebirea între acronimele ălea care sunt înșirate la specificații. Pentru că ne pasă.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *