E foame ?

Dintr-un tweet dat azi de cei de la eMag am aflat de “Asociația Română a Magazinelor Online” ( pe scurt ARMO ). Link-ul trimite către un articol de pe Daily Business din care o să-mi permit să citez 2-3 chestii esențiale.

19 magazine online autohtone au infiintat prima asociatie a industriei, introducand totodata un “cod de bune practici pentru comertul electronic”. Printre obligatiile pe care si le asuma membrii se numara cea de a oferi informatii corecte si complete despre produse precum si ca informatiile de pe site sa se reflecte si in stocul real.

Ce să zic, mă bucur mă băieți c-a trebuit să vină criza peste voi și că vă trebuie neaparat asociație ca să oferiți informații corecte și complete pe site-urile voastre.

Codul de bune practici ARMO are cinci capitole principale. Primul obliga magazinele sa ofere informatii corecte si complete pentru consumatori, sa apara datele de contact si feedback in site. Datele de contact trebuie sa contina numele societatii comerciale precum si CUI, numar de telefon si adresa sediului social. Fiecare site trebuie sa contina termeni si conditii de vanzare clare si consistente pentru informarea corecta a consumatorilor.

A doua sectiune obliga membrii ARMO sa afiseze pe site pretul tuturor produselor, cu taxe incluse. In pretul afisat trebuie inclus si TVA-ul iar, dupa caz, trebuie incluse in preturi si taxa verde sau orice alte taxe asociate produsului. Pretul cosului, afisat la terminarea comenzii online pe site trebuie sa fie cel final pe care il va plati clientul la livrare, inclusiv taxele de transport, servicii suplimentare sau de orice alta natura sunt livrate in comanda respectiva.

A treia sectiune este cea care se refera la retururi sau reclamatii. Astfel, membrii asociatiei trebuie sa detina in magazinele online proprii un sistem de primire a reclamatiilor si sesizarilor clientilor la care ofera un raspuns in maxim 24 ore (considerate in zile lucratoare); raspunsul trebuie sa contina cel putin confirmarea demararii procedurii de rezolvare a reclamatiei. Fiecare magazin online asigura acceptarea returului produselor in 10 zile lucratoare cu asigurarea satisfactiei garantate a clientului (returnarea banilor sau alte solutii in conditiile legislatiei in vigoare la momentul respectiv in Romania pentru comertul online)

Astea nu-s bune practici ci sunt prevederi legale. O mică diferență de nuanță între “vine controlul peste voi și-o să vă usture curul” și “hai să punem și astea pe site că așa-i frumos din partea noastră”.

Evident, în bunele practici nu se comentează nimic legat de prețurile produselor de pe site-uri provenite din rețeaua proprie de distrbuție. Alea care cică cu tot cu adaos comercial sunt sub prețul cu care-s oferite de distrbuitor altor retaileri.

Nasol e că în România vor exista clienți care vor pune botul la o siglă afișată pe site care cică “certifică” buna credință a comerciantului. Și mai nasol e că cei care nu vor (din diverse motive că până la urmă e o țară liberă) să intre în asociația respectivă vor fi automat priviți ca “țepari”. Există instituții ale statului care pot da amenzi și care pot forța “bunele practici” existente deja în lege fără să fie nevoie de-o asociație construită rapid ca o nouă metodă de a-ți face reclamă.

Și tot în nota asta salut reclamele cât juma’ de pagină (și nu la produsele proprii ci la diverse bănci) prezente pe site-urile “giganților”.

Leave a Reply

4 Comments

  1. nexus

    Sa facem si noi o asociatie a cumparatorilor online si printre “bunele practici” sa punem cap de lista “ne angajam sa achitam comenzile”.
    Cum ma-sa sa dai drept “bune practici” prevederile legale? Sa cad cu scaun cu tot la faza cu “datele de contact trebuie sa contina numele societatii comerciale precum si CUI, numar de telefon si adresa sediului social”. Pai asta e si diferenta intre “unii care fac ei rost cumva” si dau doar un numar de mobil (posibil pe cartela) si firme. E ca si cum consumatorul se angajeaza sa nu dea vreo porecla sau ID din jocuri in loc de nume…
    Penibil… Mai bine ar lucra la preturi si probleme de genul “si daca vreau sa testez LEDul inainte sa il iau de la sediu? / da, DUPA ce il platiti” – perfect, pe urma sa facem teoria cati pixeli si pe ce suprafata sunt morti. Stiu ca sunt sanse infime (mai ales daca e producatorul renumit), dar sa dau 30+ milioane si sa vad un pixel mort… strang pe cineva de gat.
    Asta ar fi un exemplu de “bune practici” dupa parerea mea… Poate ma insel.

  2. e o mişcare de PR care mai are un precedent în România, doar că atunci nu s-a concretizat nimic dat fiind faptul că n-a existat un interes în piaţă. ştiu, sună pompos, dar ăsta e adevărul.

    ideea acestei asociaţii mi se pare foarte bună, pentru că astfel “ăia mari” dau un exemplu “ălora mici” şi mergând pe logica asta, există posibilitatea să se mai schimbe ceva în viitor.

    sunt curios care e planul lor pe viitor :)

  3. De curiozitate, care-s instituţiile unde pot depune reclamaţii în cazul diferenţelor între stocul/preţul produselor afişate pe site şi situaţia din magazin? Dar în cazul lipsei datelor de contact complete de pe site?

  4. Meekuu

    La stocuri problema nu este foarte clare. In rest, ANPC. De altfel sunt si obligati sa aibe pe site link catre ANPC (cum e si în magazine, sunt obligati sa aiba la vedere telefonul de la ANPC).

Next ArticleFinanțele și IT-ul