Falimente în lanț

Până mai acum un an ajungeam relativ des pe la traininguri prin Brașov. Și pentru că mă plictiseam serile prin camera de la hotel mai ieșeam și pe la câte-o bere.  Așa am descoperit încet, încet majoritatea crâșmelor de prin oraș.  Ei, în ultima vreme am dat mai răruț prin Brașov și, ajuns acum din nou, am zis să mai revăd din localurile în care am băut bere altădată. Am zis să încerc întâi cu Bierhaus, loc excelent de băut...
Continue reading...

Miracole

Nici nu pot concepe o zi mai potrivită decât ziua de astăzi pentru articol pe tema asta. Cred că toți ați citit deja până acum știrea aia referitoare la jaful de la mânăstirea Pasărea unde niște nemernici de hoți i-au furat preacinstitului părinte vreo 100000€ de sub saltele. Niște mărunțiș acolo, bani care în mod sigur urmau să fie utilizați întru ajutorarea celor sărmani. Ce e haios este că în cazul jafurilor de genul ăsta suspecții sunt căutați în primul...
Continue reading...

Feministele

După câtă bătaie mănâncă femeile în România nici n-aș fi zis că e plin de atâtea feministe câte am văzut ieri având reacții adverse în urma unui articol/interviu cu Bogdan Naumovici în iqads. Nu mi-e atât de simpatic Naumovici da’ spune o chestie absolut cinstită și anume că nu poți să capeți experiență în muncă fără să (the horror) muncești cât mai mult în domeniul respectiv. Adică dacă ești femeie și îți iei 2 ani concediu de maternitate, timp în...
Continue reading...

Braindead

Dacă vă uitați și voi ca și mine ca mâța-n calendar la știrile de pe mapamond atunci avem cam aceeași dilemă. Și anume  “ce naiba i-a apucat pe toți” ? Ei, un nou serial american vine c-o explicație. Serialul e o satiră politică în care o parte din populația din Washington DC, cu predilecție oamenii politici, sunt infestați de niște furnici extraterestre care le mănâncă niște bucăți din creier și îi controlează astfel încât ajung să se certe toți între...
Continue reading...

Conspirația semințelor

Îmi pare rău s-o recunosc dar nah, eu sunt ușor mai hipster decât ceilalți români. Nu prea mă omor după semințele de floare. Îmi plac însă cele de bostan (dovleac, pentru cititorii mei mai puțin obișnuiți cu vocabularul) și le mai ronțăi din când în când la bere. Sau mai bine spus “le mai ronțăiam”. Pentru că singurele semințe de dovleac care-mi plăceau erau cele făcute de Nutline. Înainte să apară orice fel de discuție, NU, nu fac reclamă Nutline...
Continue reading...

Idee de business

Femeile aflate la cumpărături sunt vulnerabile la tot felul de stimuli. Chiar dacă nu au plecat să-și cumpere ceva anume atenția le este permanent atrasă de diverse obiecte de uz vestimentar și nu numai. Și sunt extrem de vulnerabile la orice reducere chiar dacă e fictivă (și de cele mai multe ori este) sau nu. Bărbații în schimb sunt mai stăpâni pe ei înșiși, nu cedează atât de ușor. În plus bărbații nu prea se abat de la scopul stabilit...
Continue reading...

Inginerii și dragostea pentru scule

Discutând cu Bogdan la telefon despre un Cisco Email Security Appliance și despre jucatul pe așa ceva am încheiat conversația cu următorul dialog : Bogdan: “Băi, recunosc, îmi place scula!” Eu: “Băi și mie îmi place scula” (în timp ce Bogdan realizase brusc ce-a zis). Pauză stânjenitoare că realizez și eu ce-am zis… Bogdan, încercând să spargă vraja gay apărută atât de inocent în conversație : “E bine măcar că am spus-o amândoi” Cred că nici dacă ieșeau unicorni multicolori...
Continue reading...

Mămăligă – The Movie

Uitându-mă aseară la creația artistică cea mai de seamă a lu’ Groparu, adică filmul Usturoi, nu am putut să nu remarc faptul că prin distribuție apar membri de seamă ai blogărimei transilvane. Și m-am gândit că nah, lenți, lenți da’ ne-au luat-o în față ardelenii ăștia și au film reprezentativ. De ce n-am avea și noi o super-producție bucureșteană în care să folosim talentele care locuiesc prin București. Așa că peste noapte am și visat scenariul. Crivăț, în rolul unui...
Continue reading...

Airport security

De obicei când plec cu avionul încerc să-mi iau ca bagaj de mână un rucsac de laptop cât mai încăpător. Să intre în el și o geacă ceva la nevoie și alte chestiuni. Rucsacul pe care-l purtam eu zilnic prin București era un rucsac și pentru aparat foto ( Kata DR-467 ). Așa că am scos de la naftalină un rucsac mai vechi și l-am luat cu mine când am plecat la Iași. Pe Otopeni am trecut bine-merci de filtrul...
Continue reading...

Omul și bila

Vineri după-amiază plecam din Brașov spre București după o săptămână de training. Ca de obicei, partea mea de drum era relativ liberă și se mergea binișor. Pentru că deh, avantajele de-a pleca duminică din București spre Brașov și vineri înapoi spre casă, spre deosebire de majoritatea celor care pleacă spre un weekend de relaxare vinerea din București și se întorc duminica din Brașov/Valea Prahovei. În Sinaia întotdeauna am de ales între a merge pe centură (cu dezavantajul de-a sta la...
Continue reading...

Terapeutic

Noi ăștia care ne dăm pe internet de mai multă vreme știm că majoritatea progreselor în domeniul ăsta sunt făcute datorită industriei pornografice. Pentru ca săracii adolescenți să nu se mai chinuie ca mine prin anii ’90 cu poze jpeg la rezoluție de rahat pe dischetă. Noroc că ne mai maturizăm pe măsură ce adunăm primăveri și trecem de la privirea pornului în scopuri “educative” la privirea pornului în scopuri curative. Păi da, că există un studiu care spune clar...
Continue reading...

Artă

Din categoria “hai să pictăm o dungă albă pe fond albastru și s-o vindem” vă prezint pozele de mai jos. E una din formațiile alea de hipsterei care-au apărut acum prin România. Îi cheamă “Tolouse Lautrec” și au următoarea descriere pe Facebook : Les ToulouseLautrecs descind din familii aristocrate. Ei au copilarit pe pajisti verzi si intinse in fata castelului si au crescut cu sunetul cornurilor de vanatoare si mirosul parfumurilor de contesa rumena in obraji. Desi predestinati studiului academic...
Continue reading...

Pe interneți

Mare-i internetu’ ăsta și mulți sar gardul. Unul din motivele pentru care scula asta numită internet mi se pare absolut fantastică este că ajungi să cunoști tot felul de oameni și să porți tot felul de discuții. O astfel de discuție am ajuns să port și eu ieri cu un personaj cu totul și cu totul special. E și vina mea, parțial din cauză că am avut timp liber pentru el, parțial din cauză că și mie îmi place din...
Continue reading...