Ca la mama acasă

monsmellisNu știu voi da’ eu întotdeauna am asociat sărbătorile de Crăciun cu brad și cu cozonaci musai făcuți în casă. Așa, frământați de mână, împletiți în forme și câteva ore mai târziu scoși din cuptor calzi și aurii. Nu exista Paște sau Crăciun în care să nu dăm iama pe cozonacii proaspăt scoși din cuptor. În ultimii ani de stat pe acasă mă băgasem eu sau frate-meu la operațiunea frământatului de cozonaci. Apoi am plecat fiecare din noi pe la casa lui iar părinții au mai îmbătrânit și au considerat că nu a mai meritat efortul ăsta. Asta până de Paște anul ăsta când, sătul de cozonacii fără gust cumpărați din diverse locuri, am vrut să reînvii tradiția și am venit special să fac cozonacii la ai mei pe acasă. Tradiție pe care-am vrut s-o continui și de Crăciun însă din păcate sunt plecat pe la niște traininguri prin Brașov până pe 24.

Moment în care am avut două revelații. Prima fiind aia că eu pe lângă Brașov am mâncat cea mai “ca la mama acasă” plăcintă cu brânză și cele mai mișto produse de brutărie, cele făcute de brutăria Mons Mellis din Hărman și că aș putea să iau și cozonacii de la ei. Chiar dacă nu am mâncat niciodată cozonacii lor, pot să pun pariu că-s buni. A doua fiind aia că, deși am mâncat cea mai mișto plăcintă cu brânză și cele mai mișto produse de brutărie de la ei, nu am scris niciodată despre ei pe aici.

Prin urmare scriu acum de ei. Și am și căutat nițel pe net înainte să văd ce tipuri de cozonaci fac, i-am găsit pe www.spelta.ro. Există patru tipuri de cozonaci, cu nucă, cu mac (mmm… opiu…), cu rahat și cu vișine.  Așa că mi-am planificat să dau un semn pe la ei din timp și să las o comandă pentru săptămâna aia înainte de Crăciun. Și mai iau și niște plăcinte cu brânză ca bonus. Și mai văd eu ce “bunătățuri” mai găsesc pe la ei pe acolo. Și-i duc acasă și poate c-o să-mi treacă anul ăsta că n-am avut timp de tradiția frământatului de cozonaci.

 

Leave a Reply

Next ArticleFalimente în lanț