A sărit ieri de cur în sus tot internețu’ la aflarea veștii legate de propunerea de lege a celor de la USR privind produsele de tutun. Și nu numa’ internețu’ ci și alții, de exemplu dimineață pe la Rock FM Exarhu a ținut neaparat să își bată nițel penisu’ de inițiativa asta legislativă. Printre “argumentele” ăstora se numără chestii dintre cele mai ilare cum ar fi “USR=PSD”, “ne-au interzis fumatul în baruri acum vor să ne extermine cu totul” sau “interzicerea nu ajută, dimpotrivă”. Așa că am pus nițel mâna și m-am uitat (ce-i drept ușor în diagonală) peste propunerea legislativă ca să văd ce naiba extermină și interzice de s-au oțărît toți ăștia. Și am făcut asta din perspectiva omului care-a pus prima țigară în gură pe la o vârstă destul de fragedă (cre’ că eram încă prin școala generală), s-a apucat serios de fumat prin liceu și s-a lăsat de fumat cam acum 19 anișori. Iar pasul ăla de-a pune prima țigară în gură a fost unul extrem de facil, pe vremea aia nu te întreba nimeni de sănătate când cumpărai țigări, ba chiar le puteai lua la bucată. Și fumatul era o chestie cool că deh, era…
Feministele
După câtă bătaie mănâncă femeile în România nici n-aș fi zis că e plin de atâtea feministe câte am văzut ieri având reacții adverse în urma unui articol/interviu cu Bogdan Naumovici în iqads. Nu mi-e atât de simpatic Naumovici da’ spune o chestie absolut cinstită și anume că nu poți să capeți experiență în muncă fără să (the horror) muncești cât mai mult în domeniul respectiv. Adică dacă ești femeie și îți iei 2 ani concediu de maternitate, timp în care ți se fâlfâie de domeniul în care activezi, e absolut firesc să rămâi în urmă/să nu faci față. Mai spune și că, tradițional, în domeniul ăla bărbații sunt cei spontani, cu umor și mai creativi. Eh, valurile de feministe de atât au avut nevoie. Le-ai atacat la aparatul reproductiv și ai îndrăznit să spui că femeia nu e egala bărbatului, ți-ai dat foc la valiză. Ai belit-o. Nu stă nimeni să gândească rațional și să realizeze că e firesc până la urmă să fim toți diferiți și să avem chestii pe care unii dintre noi le facem mai bine și altele pe care le facem mai prost. Da, femeile, în general, n-au umor și nici spontaneitate. E o chestie…
Bingiui-m-aș și n-am cui
Un puiuț de creativ neaoș, cel mai probabil neam de hipsteraș din ăla care folosește frecvent în propoziții sau fraze cuvinte în engleză deși există suficiente alternative și în dicționarul român s-a scremut de curând și a scos căcatul ăsta care ne inundă de pe blogurile tuturor influencer-ilor (observați ironia, nu ? ) în ultimele zile. Termenul ăla m-a zgâriat pe ochi din prima zi, am văzut că au fost câțiva comentatori timizi care au încercat să explice/spună că termenul nu e chiar ce vor ăia din campania sulii să zică însă nah, dacă clientu’ dă banii bloggerul se execută indiferent cât de retardă e campania. Ordonez mai mult pentru mine motivele pentru care urăsc maxim campania asta da’ poate printr-o minune ajunge articolul ăsta și la ființa aia retardată care-a venit cu ideea. În primul rând “binging” nu înseamnă în nici un dicționar actual ceea ce spune campania că înseamnă. Nu există în dicționare termenul ca atare, nu există pe forumuri, eu unul nu l-am văzut niciodată folosit ca atare și să însemne “uitat în exces la seriale”. Da’ ca să nu fiți nevoiți să mă credeți pe mine pe cuvânt, hai să întrebăm interneții. Și-am întrebat, într-o ordine…
Detecție adblock
A trecut un pic mai mult de-o lună de când scriam despre consumatorii de bloguri/internet și rezistența lor în fața oricărui tip de reclamă (chiar și cel non-intruziv) pe site-urile pe care le accesează. În sensul ăsta am instalat ieri un plugin care afișează un mesaj oricărui cititor care are plugin de adblock activ pe site-ul ăsta prin care îi rog să adauge site-ul în whitelist. Nu face nimic mai mult de-atât. Poate fi închis de la buton mesajul, nu vă va mai deranja cât timp rămâne valid cookie-ul. Mai precis apare așa (în cazul în care nu l-ați văzut deja ): Da, știu, am prins și eu ironia faptului că înainte nu afișam pop-uri, acum apare un pop-up ca să vă spună faptul că site-ul nu afișa pop-uri. Dar vreau să aflu și părerea voastră legată de treaba asta. Prin urmare : Răspunsurile le puteți nuanța în comentarii.
campanie cretină
Că tot suntem în plină perioadă a lansării “50 shades of grey”, suntem fix între sfântul Valentin occidental și Dragobetele românesc și dragostea-i în aer peste tot, propun și io o mică (era să scriu “minoră” dar se înțelegea greșit) campanie. Se poate să mă fi inspirat de prin alte părți, tot ce-i posibil. De exemplu, am auzit astăzi că mâine e noul an chinezesc. Pe la ora 18 fix. Ce-ați zice voi dacă de noul an chinezesc eu v-aș propune să biciuiți nițel, sau să bateți la fund cu o cravașă, eventual să-i aplicați niște electroșocuri folosind o baterie veche de Dacie (ar fi util totuși s-o reîncărcați), un creativ idiot. Poate o să mă întrebați (și pe bună dreptate) “dar cum recunosc un creativ idiot”. Păi io zic să le dați un test înainte și să-i întrebați cum ar promova ei un restaurant care oferă mâncare chinezească în preajma anului nou chinezesc. Și dacă ei vă răspund siguri pe ei “Știu ! Haideți să punem oamenii din oraș să lanseze lampioane colorate toți la aceeași oră” io zic să puneți mâna pe vătrai și să dați vârtos. Felicitări, tocmai ați deconspirat un creativ idiot ! P.S. Dacă mă…
Internetul estului sălbatic
Are Vali un articol în care-a postat o reclamă la internet din Australia. Și mi-am adus aminte de faptul că aproape de fiecare dată când țin câte-o clasă de CCNA ajung să discut despre subiectul ăsta, al calității internetului la noi în țară. Australia are câteva particularități care o fac mai specială. Este un continent situat la distanță destul de mare de “zone civilizate”, are o densitate mică de populație datorită suprafeței mari în mare parte nepopulată și nu este nici un mediu prea prietenos în care să stai să întinzi fibre. Dar zonele metropolitane sunt bine dezvoltate și se poate crea o infrastructură metropolitană cu prețuri mult mai mici. Însă lipsește ceva esențial, o concurență sălbatică așa cum am avut noi la finalul anilor ’90 și începutul deceniului următor. Eu unul sunt convins că suntem în situația asta astăzi datorită mediului sălbatic în care s-au dezvoltat rețelele de cartier la noi în țară. Chiar pe vremea când aveam doar internet prin dial-up, existau rețele de cartier fie fără legătură la internet fie scoase chiar printr-un dial-up. Pe o rețea de cartier se jucau jocuri, se discuta, se mai schimbau diverse fișiere. Cu alte cuvinte ceea ce facem și acum…
Advertoriale
Scriu pe aici de 8 ani și nițel mărunțiș. În toți acești ani mă pot lăuda cu o singură chestie sigură legată de activitatea mea online. Nu am promovat niciodată nimic doar pe considerente financiare. Ba chiar pot număra pe jumătate din degetele de la o mână postările plătite. Și acelea au apărut aici pentru că eram 100% de acord cu ceea ce am scris acolo. Mai am o politică personală, aia de a nu promova diverse chestii fără să le încerc înainte. Și ideal ar fi să le încerc din postura de client obișnuit nu de blogger care urmează să primească un pișcot/bani pentru ceea ce scrie. Pentru că, până la urmă, cei pe care-i “îndemn” să cumpere produsul/serviciu vor fi tratați ca simpli clienți. Îmi permit să fac treaba asta pentru că eu personal nu-mi văd blogul ca o sursă de venit. E un “serviciu public” pe care aleg să-l fac în modul ăsta. Mi-e suficientă reclama prin profitshare dacă este cineva care consideră că fac un serviciu util. Și fiți fără grijă, nici de-acolo nu mă îmbogățesc. Ca idee, în 8 ani de zile câștigul net din blog este sub salariul meu lunar. Să nu se înțeleagă…
PR ca la carte
Eu înțeleg că am o adresă de mail expusă pe pagina de contact de pe blog. Și mai înțeleg de asemenea că mai toți blogării au așa ceva. Mai înțeleg și rostul unor mail-uri trimise de diverși oameni de PR prin care sunt anunțat de diverse evenimente. Pe majoritatea le ignor cu succes. Puține sunt cele care-mi trezesc interesul din punct de vedere al produsului sau serviciului anunțat prin mail. Însă unul singur până acum mi-a atras atenția prin modul în care a reușit să ocolească cele mai elementare reguli pe care ar trebui să le urmeze un mail de genul ăsta. Un mail primit de la Sorin Roșca Stănescu, trimis la grămadă din interfața web (Squirrel Mail) unui grup de vreo 20-30 de blogări. Toți puși la grămadă în cc. Așa, că poate nu-și știau adresele de mail între ei sau vroiau ei să se invite la o bere unu’ pe altu’ și nu știau cum să comunice mai eficient (acu’ pot să dea “reply to all” liniștiți). Astfel m-am nimerit într-o companie selectă alături de Arhi, Dan, Denisa, Ionut Oprea și mulți alții (i-am enumerat pe cei pe care-i mai am și eu prin reader). Uite, altruist fiind…
imaginea publică
În țările civilizate există un obicei sănătos atunci când o persoană publică plătită ca să reprezinte imaginea firmei are un comportament nu tocmai civilizat. A pățit-o Mutu cu Pepsi când trăgea liniuțe, au pățit-o și mulți alții după episoade similare. Azi admiram un banner mare cu Ilie Năstase făcând reclamă la BRD. Nu ca BRD ar avea o imagine imaculată dar mă cam îndoiesc de faptul că asta-i noul brand pe care vor să-l transmită clienților. Sau mai știi, poate că miile de țopârlani prost-crescuți merită să aibă o bancă la care să se simtă în elementul lor și care să-i reprezinte. În orice caz aștept cu mai mare interes reacția BRD decât reacțiile viitoare ale lui Ilie Năstase. .
adcaptcha
Ar trebui să știți cu toții ce reprezintă “captcha” dar cu toate astea hai să facem un scurt istoric. Termenul de “captcha” vine de la “Completely Automated Public Turing test to tell Computers and Humans Apart” și reprezintă o imagine cu o serie de caractere distorsionate pe care un utilizator (uman) trebuie să le introducă înainte de a confirma o acțiune (de regulă login sau postarea unui text). Scopul principal este de a opri uneltele automate (scripturi, boti) să folosească anumite resurse. Există câteva metode de-a trece un astfel de test, metode care sunt luate în calcul atunci când este dezvoltată o nouă versiune de captcha. În primul rând imaginile trebuie să fie generate automat și să nu existe un grad ridicat de repetabilitate. În caz contrar, nu este decât o problemă de timp până când un atacator poate găsi perechile (cuvant / imagine) potrivite pentru a trece de test. O altă metodă este folosirea OCR (optical character recognition) pentru “citirea” textului. Asta este problema cea mai mare a implementărilor captcha pentru că textul trebuie să rămână îndeajuns de vizibil pentru a putea fi citit de un om dar trebuie să fie și suficient distorsionat încât să nu poată fi…
Reclama-i pe bani
Pe lângă ăia cărora le place să mănânce rahat p’aici aiurea (vezi mai jos) m-am trezit în spam și cu următoarele 3 comentarii (de fapt primul a apărut pe site și l-am moderat eu, următoarele 2 au intrat direct unde le era locul) : Dragi copii, e criză economică. Asta înseamnă că-s mai zgârcit decât de obicei. Prin urmare dacă doriți orice fel de reclamă pe umilul meu blog aveți adresa mea de e-mail la dispoziție și discutăm detaliile financiare în particular. Altfel nu. Ah, ca idee tot n-aș fi pus reclame la eMag pe blog. Nu de alta da’ sunt genul de om care cam moare de foame dar rămâne cu câteva principii și-ar fi însemnat să accept fie că eMag s-a schimbat în bine (not really true) fie că sunt ipocrit (îmi place să cred că nu).
Reclame haioase
Îmi place la nebunie reclama aia de la TV la Adevărul. Aia în care se laudă că în 2 ani au ajuns pe primul loc la tiraje și cât de șmecheri sunt ei. Partea proastă e că ar fi trebuit s-o lase așa. Da’ nu, a trebuit să-i mănânce-n cur și să zică și că au dat o gălăgie de DVD-uri, cărți și în general cam tot ce s-a inventat pentru a convinge românul să cumpere presa scrisă. Vin și eu c-o sugestie. Cea mai mare vânzare o s-o aibă ziarul premium care vine direct sub forma unui sul de hârtie igienică. Plăcerea de-a mă șterge la cur cu moacele politicienilor și-ale ălora din zona mondenă o să mă facă să devin abonat pe viață.
Religie
Prin 2006 încă mă mai scremeam la ideea de a-mi face blog. Prima “tentativă” e încă online pe wordpress.com (ca o dovadă că internetul nu iartă nimic și nimic nu se pierde). Printre cele 4 posturi de acolo am unul care atinge subiectul “religie”. Subiect de care mă ating destul de rar (din respect pentru cei cred într-o divinitate) dar pe care nu-l iert atunci când îmi oferă o ocazie destul de bună de-a amenda prostia umană. E interesant de citit postul fie numai ca o introducere vis-a-vis de ceea ce am de spus aici. Zilele trecute am primit un fluturaș în cutia de scrisori. Inițial am vrut să-l arunc (așa cum fac de obicei cu “spam-ul” de genul ăsta dar fluturașul promitea un subiect destul de bun de postat aici. Sunt departe de-a fi o persoană religioasă. Dar după cum am zis mai sus, nu-i judec pe ceilalții (în anumite limite care țin mai mult de bun-simț și de moralitate). Înțeleg rolul religiei în viața lor. Fiecare dintre noi are nevoie de un ajutor, de un sprijin. Fie că-i vorba de credința în divinitate ori de prieteni, familie sau chiar slujbă (cine-o fi ăla nu știu :P). În plus,…
Reclame pe blog
Am scos reclamele adsense care apăreau la sfârșitul posturilor de pe blog și la finalul comentariilor. Rămân temporar cele din sidebar și mai puțin temporar cele din feed. Cele din feed apar oricum doar la 3-4 posturi și nu la fiecare post și sunt doar text, fără imagini. Nu vă faceți iluzii nu mă îmbogățesc de pe urma lor ci sunt mai mult curios cam cum merge treaba cu adsense pe feed. Am scos adsense de pe blog pentru că era chiar inutil. În ultimile 7 zile câștigul din adsense a fost pe undeva pe la 1,5$. O să scot în curând și blocul de adsense din sidebar și n-o să mai pun reclame decât în sus în header (când va mai fi cazul) sau în sidebar. Nu de alta dar anul ăsta am de gând să-mi mut jucăria pe un host plătit că tare mi-e dor să fac și eu gălăgie cuiva când nu-mi merge serverul…
Ads
După o perioadă de plimbări printre câteva feed readere am rămas la FeedDemon pe care-l folosesc de ceva vreme. Nu urmăresc foarte multe feed-uri dar am preferat un feed reader offline în locul Google Reader. Și am preferat FeedDemon pentru că se mișca îndeajuns de bine și avea și câteva opțiuni interesante legate de modul de afișare al feed-urilor. Am continuat să-l folosesc cu și mai multă plăcere după ce-a devenit free și de fiecare dată am facut update-uri la versiunile beta apărute pe filehippo. În ultima versiune apare o chestie neașteptată. O reclamă în colțul stânga jos. Imagine statică dar totuși reclamă. În primă fază m-a amuzat din cauza glumelor tot mai dese legate de criza economică. După aia mi-a zburat gândul la Opera. Pentru cititorii mei care n-au prins vremurile alea, versiunile vechi de Opera aveau o reclamă în partea de sus. Nu mare dar totuși enervantă. Opera a renunțat la varianta plătită (care te scăpa de reclamă) și acum este un browser gratuit (foarte bun de altfel). Fără să fiu surprins am citit toate mesajele “contra” lăsate pe blogul lui Nick Bradbury (creatorul FeedDemon). Mai toate spun același lucru, au plătit înainte pentru a folosi softul, s-au…
Cei de la Pasărea Colibri aveau o melodie numită “Puterea obișnuinței” care se aplică perfect pe ideea că trebuie să…