Gata, m-am hotărât, de mâine mă apuc să lucrez la al doilea sistem de operare 100% românesc care va fi MULT mai bun decât primul sistem de operare 100% românesc.
Dar înainte de a vă explica cum o să revoluționez eu lumea să vă povestesc ce-au facut înaintașii mei.
Păi pe rând, au luat o distribuție de Linux de căcat (Sabayon Linux). Distribuție care e bazată pe o altă distribuție care nu e de căcat dar e numai bună pentru tinerii care vor să învețe linux și au mult timp de pierdut. Și anume Gentoo Linux. Sabayon e de căcat pentru că e o distribuție inutilă. E o distribuție ca multe altele apărute care nu oferă mai nimic interesant end-userului. Gentoo măcar îți asigură stabilitatea pachetelor compilate pe o anumită arhitectură și sentimentul ăla de împlinire, de-a realiza ceva în viață, pe care-l ai după ore în șir de compilat pachete.
Revenind, au luat Sabayon Linux, l-au vopsit în culorile tricolorului ca să fie sigur că interfața este hidoasă și apoi au făcut niște conferințe de presă în care au anunțat cu mare tam-tam că au făcut primul sistem de operare 100% românesc (săracu Linus…). Rezultatul final arată așa :
La conferința de presă sau ce anunț au dat ei presei au scos niște gherle foarte haioase :
“Kogaion Linux are aceleaşi funcţionalităţi ca orice sistem de operare comercial. Are browsere pentru internet, aplicaţii pentru birou şi playere pentru muzică. Alte peste 50.000 de programe pot fi însă instalate. Marele său avantaj este comunitatea care contribuie la dezvoltarea lui.”
Ați reținut, da, “aceleași funcționalități” ? Când v-o întreba mătușa sau soacra de ce nu poa’ să joace freecell sau să tragă un DOTA să-i explicați că nu se poate, are FIX “aceleași funcționalități” că așa scrie la reviste și așa au zis la tv.
“Sistemul de operare produs de informaticianul român se numeşte Kogaion Linux şi este deja testat la Universitatea Politehnică din Bucureşti. Acesta ar putea fi o soluţie la pachetele de licenţe costisitoare achiziţionate pentru calculatoarele din şcoli şi licee.”
Astea două afirmații au fost sub centură. Haideți să vă explic ca să nu ziceți că cine știe ce laboratoare ca la NASA avem noi pe aici prin Poli în care testăm distro-uri. Când zic ăștia că e “deja testat la Universitatea Politehnică București” înseamnă că un student fără prietenă a rămas câteva ore prin poli și a instalat pe laptop chestia respectivă. Altfel cel puțin pe la mine prin infrastructură n-o să apară și mă îndoiesc că e cineva întreg la cap care să stea cu Sabayon pe servere. A doua, aia cu “licențele costisitoare” a băgat-o gagiul din zbor că deh, doar suntem în plin scandal cu licențele Microsoft. Și pe undeva sunt de acord, ar merge niște Linuxuri în școli. Numai că cineva trebuie să se și ocupe de ele și majoritatea școlilor de abia au personal format capabil să instaleze un Windows darămite admini care să aibă grijă de laboratoarele cu Linuxuri. Chiar și în cazul ăsta, Sabayon nu e o alegere potrivită. E de preferat o distribuție care se instalează și se actualizează ușor, nu o struțo-cămilă Gentoo-based.
Și-acu să vă zic de sistemul MEU de operare. Voi face o variantă pentru end-useri care se va chema Boobs OS. Sau ar merge și boObS dar e prea subtil. Va avea EXACT aceleași funcționalități ca și Kogaion ba chiar și unele în plus pentru că eu o să-l bazez pe o distribuție decentă (debian) nu pe Sabayon. Eu o să vă instalez și un Libre Office, un VLC iar pe post de wallpaper va trona asta :
Evident sistemul meu de operare va avea și o versiune hardened care se va numi, cum altfel, HardBoobs OS, pe care-l dăm celor din armată, SRI și cine mai vrea țâțe întărite.
Ce ziceți, rupem piața ? Ah, și spre deosebire de al lor, al meu CHIAR va fi testat în UPB. Mă ocup personal de asta ;).
Acum să schimbăm nota și să înjur în două direcții separate.
1. Jurnaliștii din România sunt de căcat. Nu sunt capabili să se documenteze înainte de-a da pe post/pe net/în ziar o știre de genul ăsta. “Sistem de operare 100% românesc”, “Windows românesc gratuit” și alte asemenea bazaconii au apărut prin presă. De aia o să muriți de foame mă, că sunteți proști făcuți grămadă și nu sunteți capabili să dați un google search, să vă documentați puțin înainte sau măcar să întrebați un prieten mai deștept care n-a dat la jurnalism ci la o facultate civilizată. Până și eu, un pârlit cu blog, m-am documentat mai mult decât voi ca să scriu articolul ăsta. M-am apucat și-am instalat mizeria aia, am săpat prin ea, am comparat-o cu Sabayon și Gentoo și mi-am format o părere cât de cât documentată. Voi ați luat pe nemestecate ce v-au zis ăia și-ați zis că rupeți norma. La fel că și cu băieții ăia care-au inventat modemul peste GSM (deși ăia măcar au aparut la TechCrunch).
2. Urăsc maxim fragmentarea open-source. Acum câțiva ani, înainte de mizeria numită Gnome Shell (Gnome3), aș fi zis că lumea asta open-source se îndreaptă într-o direcție cât de cât bună. Înainte vreme desktop environment folosite erau cam 2 mari si late, KDE si Gnome. Hai, 3 dacă punem și Xfce deși nu erau mulți utilizatori de Xfce nici atunci cum nu sunt nici acum. Acum avem KDE, Gnome3, MATE, Cinnamon, Unity… Că deh, lucrurile prea erau stabile. Și asta este doar la suprafață, nu mai deschid iar subiectul systemd că dau apă la moară linuxiștilor hard-core și nu mai înțelege nimeni nimic din discuții după.
În spiritul ăsta, urăsc maxim distribuțiile “nou” apărute care NU aduc nimic nou în lumea asta. Hai să dezvolt nițel. Pe la începuturile linuxului numărul de distribuții apărute nu era deloc mare. De altfel o singură distribuție mai există la ora actuală din primele apărute și anume Slackware (apărut prin ’93). Apoi au mai apărut și altele, dar suficient de diferite. Au apărut Debian, RedHat, Mandrake (Mandriva), SuSe, ceva mai tâziu și Gentoo. Le puteai deosebi pe baza a două criterii majore, sistemul/managerul de pachete folosit și eventual un installer diferit. Managerul de pachete a fost și a rămas un criteriu de bază în alegerea unei distribuții pentru că, în funcție de tipul de pachete folosit, aveai acces la un anumit repository.
Ulterior au apărut și alte distribuții bazate pe astea de mai sus. Așa ne-am trezit cu Ubuntu care a adus ca noutate majoră un sistem de realease-uri la fiecare 6 luni și ulterior apariția unor release-uri de tipul “Long-Term Support” din 2 în 2 ani. Ubuntu a dus la o popularizare masivă a Linuxului pentru că, deși bazat pe Debian, a venit cu tool-uri noi și cu o distribuție pe care o puteai instala cu ușurință pe un laptop într-o vreme în care, în cazul altor distribuții, te chinuiai cu module de kernel compilate și alte bazaconii.
Mai în zilele noastre a apărut o altă distribuție bazată de data aceasta direct pe Ubuntu și anume Linux Mint. La început o simplă clonă de Ubuntu a ajuns să-și justifice apariția în final prin dezvoltarea Cinnamon, un desktop environment care transforma Gnome Shell într-o interfață funcțională. Ăsta fiind motivul pentru care acum Mint a devenit o distribuție populară (și momentan și distribuția mea favorită pentru workstation).
Însă în lumea open-source apar distribuții noi în fiecare zi. Bazate pe distribuții existente, nu fac decât să fragmenteze un mediu deja fragmentat. Din cauza asta nu există un standard, nu poți crea aplicații care să poată fi instalate simplu și rapid pe ORICE distribuție, din cauza asta este dificil să suporți instalarea Linuxului în mediile de producție.
Iar băieții ăștia cam asta au produs. Nimic nou, nimic special, doar o altă distribuție bazată pe o altă distribuție care e bazată pe o altă distribuție, nici una din ele prezentă în nici un top de popularitate a distribuțiilor de Linux. Și Sabayon și Kogaion vin cu Calamares ca installer deci nimic original nici măcar la capitolul ăsta. Sabayon este un fel de Ubuntu pentru Gentoo. În sensul că ia pachetele din repository-ul Gentoo, le precompilează și le oferă prin Entropy. Asta elimină fix avantajul major pe care-l avea Gentoo (adică ăla de-a avea pachetele compilate pe hardware-ul tău) și transformă Sabayon într-o inutilitate majoră în lumea distribuțiilor. În rest, în Kogaion, în afară de desktopul final care te zgârie pe retină, nimic. Aici măcar Sabayon arată bine, au avut bani de un designer. Iar Gentoo, oricât de fun ar fi să instalezi și să ai o mașină cu distribuția asta, NU este nici o distribuție recomandabilă pentru workstation/desktop, nici una recomandabilă pentru servere (decât dacă-i serverul tău de-acasă și nu te deranjează că un emerge durează de zece ori mai mult decât un apt-get ;) ). La final vă las cu un diff între “/etc/portage/make.conf”-ul de pe un Kogaion și cel de pe un Sabayon pentru ăia dornici să vadă și ceva mai tehnic, nu numai țâțe.
ȚâțeOS
Secondez, TâțeOS, să aibă și diacritice în titlu.
Vezi tu, va trebui sa te multumesti cu locul trei.
Fiu-meu a luat LinuxFromScratch si a jurat ca nu-l lasa pana nu iese FoodOS (no, la 10 ani are alte pasiuni decat țâțele).
au lansat DOUA sisteme de operare Sabayon/Gentoo based. DOUA. mai e si Argent Linux, un fel de Kogaion pentru servere. :)))
sper sa citeasca si marii dezvoltatori articolul asta.
ps: susțin și eu dezvoltarea TâțeOS.
Eu zic sa pornesti si un proiect de crowd-funding pentru OS. Cu banii care se aduna tragi la sorti 10 contribuitori si ii duci la striptease.
Ba, singurul lucru ce nu mi-a convenit la articol este:
“Asta elimină fix avantajul major pe care-l avea Gentoo (adică ăla de-a avea pachetele compilate pe hardware-ul tău) și transformă Sabayon într-o inutilitate majoră în lumea distribuțiilor. ”
Nu eliminam functionalitatile Gentoo, ci le facem mai organizat, direct prin managerul de pachete binar., ăla o sa te intrebe cand faci upgrade daca vrei sa-ti compileze el automat tot ( pe hardware ), sau daca vrei sa te intorci la cele generice.
Cam atat. In rest, misto articol :P
P.S. : nici 10% din iOS / OSX nu e Apple software. Nici macar nucleul.
Da’ eu nu comentam nimic de iOS/OSX. Nici nu știu dacă ei au afirmat vreodată că ar fi 100% produsul lor așa cum s-a afirmat în cazul vostru. Mi-e lene să caut și nici nu-s un fan Apple ca să rezist psihic mult cu pagini de internet deschise despre ei ;)
În altă ordine de idei, dacă tot ai apărut pe aici poate mă/ne lămurești cu câteva chestiuni :
1. Care este profilul utilizatorului pentru distro-ul vostru ? Pentru că, așa cum argumentam eu prin articol, Sabayon nu e tocma’ prietenos pentru utilizatorii începători, ăia avansați, au deja alte preferințe și mai repede fac flame-war decât să schimbe pe ceva nou.
2. De ce l-ați pus pe ăla color-blind dintre voi să aleagă culorile pentru MATE ? A ?
3. Cu ce vă remarcați în plus față de Sabayon/Gentoo ? Ce justifică apariția unui nou distro ? Nici măcar localizarea de pe live-cd nu e în RO.
By the way, n-am mai comentat în articol că n-avea sens (și ieșea mai funny fără informația asta) da’ really, “primul distro românesc” ??? Apăi numa’ la o trecere rapidă în revistă pe distrowatch și tot mai găsim vreo 5-6 (e adevărat, toate dispărute da’ oricum ) :
http://distrowatch.com/search.php?ostype=Linux&category=All&origin=Romania&basedon=All¬basedon=None&desktop=All&architecture=All&package=All&rolling=All&status=All
Eu o țineam minte pe aia scoasă de Dragoș Mănac & Co. acum ceva ani. Și uite-așa vine întrebarea următoare :
4. Cine papuci v-a scris comunicatul ăla de presă ? V-a făcut un mare rău. Știți zicala aia cu “If you create a system that any idiot can use, then only idiots will find it useful”. O putem transforma în ceva de genul “Dacă faci un comunicat de presă doar pentru idioți, doar idioții te vor lua în serios”.
Te pot lamuri destul de lejer la toate 4 intrebarile:
Comunicatul de presa nu a specificat ca e primul distro romanesc, nu a specificat ca e 100% romanesc, ci ca se afla 100% sub control romanesc. Iar Sabayon nu se mai dezvolta, se mentin doar cateva programele, liderul lor este plecat si nu mai dezvolta nici macar package managerul ( fiind singurul lucru ce l-am preluat de la ei ). Basically, it’s dead, Joe. Noi il inlocuim, momentan in tara. Oricine stie de Sabayon ca-i vai si-amar.
Cat despre Gentoo, reprezint si Gentoo Romania, si proiectul in sine e la intelegere cu consiliul lor sa vedem daca se poate un mod mai organizat de “a face pace” intre compilare automatizara prin surse si crearea pachetelor prin surse + binare preconfigurate si managementul binarelor preconfigurate. Momentan inca e pace. Speram sa il mentinem asa. Problema e ca maine daca se fac alegeri in Gentoo sa introduca manager binar sau support pentru binare preconfigurate, 70% ar vota nem.
Realitatea la noi: cu 16 core-uri putem compila 10k pachete pe zi, si le putem introduce in acelas timp intr-un repo [in aceeasi zi, gen]. Gentoo ne sustin pentru ca le folosim ebuilds-urile si contribuim inapoi cu patches sau fixes. Ne-au pus si pe harta: https://wiki.gentoo.org/wiki/Distributions_based_on_Gentoo
Cat despre planuri, sunt mai multe planuri in minte, dar momentan avem Calamares-ul de care ai zis, si avem si http://wiki.rogentos.ro/wiki/Rigo – managerul grafic de instalat pachete pe model lejereanu [tot din package management-ul de la Sabayon].
Cam atat, imi cer scuze pentru presa, mi-am dat si eu facepalm-uri cand am citit.
Și culorile ? Nu găsiți și voi un designer cu un simț al culorii ceva mai dezvoltat ? Că zău că mă simțeam ca în timpul unui trip dubios bazat pe ciuperci+lsd când am bootat live-cd-ul ăla.
Ba… sa sti ca cu mare drag as continua sa caut pe cineva care sa se ocupe de cromatica / design de interfata sa fie ceva mai putin ciuperci/lsd-like ( da, stiu, asa am inteles si io mesajul din interfata ); dar e a dracu de greu sa gasesti designeri care vor sa contribuie open source mode… 99% din ei nu prea prind ideea.
E greu sa gasesti chiar pe oricine sa contribuie cu orice. Sper ca cu timpul se mai schimba treaba, s-a facut tam-tam pana peste limita
Atunci să dăm o mână de ajutor zic, nu ? – https://big.lazyadmin.ro/help-needed/
Eu nu inteleg de ce cineva ar folosi alt linux decat suse :D
Eu nu înțeleg cum poate folosi cineva suse.
VMware bre, ei iubeshte susele!
Inginerie nemteasca :)
Folosesc Gentoo de mulți ani, așa că îmi dau cu părerea. Ca o paranteză, am încercat Sabayon acum câțiva ani, dar nu l-am înțeles. Nu am instalat propriu-zis Sabayon, doar am adăugat overlay-ul lor. În afară de niște grafică de prost gust și de faptul că am rămas fără sunet, nu am văzut schimbări. Ziceau ei ceva de un package manager cu pachete binare, dar nu fac așa ceva în Gentoo, sorry. Și cum viața e prea scurtă ca să aflu ce e în neregulă cu pulseaudio din Sabayon, am șters overlayul respectiv, și un emerge world mai târziu viața avea din nou sens.
Bun. Să faci un sistem Gentoo binar înseamnă fie să renunți la USE, fie să compilezi un infinit de pachete. Nu știu cum a rezolvat Sabayon asta, și nici nu vreau să știu. Chiar și în Gentoo, după ani de adăugat overlay-uri și mânărit USE-uri și ~arch-uri ajungi la conflicte năucitoare, de te ia capul (mai ales acum, cu pachetele multilib). Am stat o zi întreagă să rezolv conflicte după ce nu am upgradasem sistemul vreo 2 luni, mi-a ieșit pe nas. Practic fiecare utilizator de Gentoo are o combinație de pachete unică. Asta fragmentare :)
Faptul că ai un mănunchi de pachete bătute în cuie ajută, să zicem. Zici că userul poate alege să recompileze pachetele local, dar dacă nu-l lași să aleagă ce USE flags vrea, pierde jumătate din avantajul de a-și compila singur distribuția. Iar dacă-l lași pierzi binarele și apar conflictele. Devii Gentoo.
Îmi place libertatea pe care ți-o dă Gentoo, dar nu mi se pare o distribuție potrivită din care să derivezi una binară. Poți să păstrezi la tine decizia cu ce pachete și ce flaguri suporți, dar atunci practic nu îți iese o distribuție bazată pe Gentoo, îți iese o distribuție în care folosești Gentoo pentru a compila pachetele și un package manager oarecare pentru a le distribui. Asta ați făcut?
In legatura cu ultima fraza, da, asta am facut. Dar o sa dam jos entropy binary package manager si ne intoarcem la Portage pentru binaries + PackageKit, cel mai probabil. Sa fim compatibili cu restul distro-urilor care mai folosesc PackageKit. Dar da, este corect 100% ce zici. Daca compilam 10.000 pachete, toate ajungeau dupa in repository. Thus, the perfect model of devel. Mai avem si automatizare de creare ISOs, care orice modificare ne ia putin sa refacem ISO. Chiar foarte putin ( depinde de procesare )
Incercam sa portam DPKG, dar asta e alta poveste :-)
Incearca sa dai de mine printr-un mail de pe site. Sau github. Sau facebook. We need to talk and we need help :-)
Thank you
ȚâțOS!
“Ah, și spre deosebire de al lor, al meu CHIAR va fi testat în UPB.”. Maxima asta! …. poate si o varianta cu Lazar Angelov pentru fete.
+1 sustinere pentru BoobsOS 2.0 / ȚațeOS 2.0
player-ul audio ar trebui sa se numeasca Nippl3.0 because you all like to play with the Nippl3. :D
am inceput lucrul la un nou sistem mai bun ca toate ce combina
Parabola
Ipredia
Suse
Debian
se va numi PisdOS
:)))
deja am in lucru varianta cea mai tare (Pen)tru (I)ndustria de (S)ecuritate nationala si internationala denumita PenIS care se va integra perfect cu PisdOS mentionat anterior. daca mai sunt care vor sa le testeze in UPB sau in parc le pot incerca pe rand sau impreuna.
:)))