Lumea open-source

trollÎn seara asta într-o doară mă apuc să înjur cu Bogdan faptul că în Ubuntu de ceva vreme nu mai merge nici ifdown/ifup după ce modifici /etc/network/interfaces . Și cum Bogdan nu degeaba e ubergeek a găsit un thread foarte mișto legat de bugul ăsta pe launchpad (adică fix în curtea Canonical).

De fapt hai s-o luăm nițel mai din bătrâni. Pe debian/ubuntu a existat de când lumea un script de init care se chema networking. Și cu care puteai să faci networking restart ca să aplici toate modificările făcute în interfaces, similar cum pe RH/CentOS faci network restart. Scripturile de init sunt funcționale din bătrâni și au câteva avantaje extrem de ușor de argumentat. Cum ar fi faptul că le poți folosi ca o singură comandă rapid, le poți folosi când automatizezi diverse operații în instalări masive și nu în ultimul rând, mai ales în cazul în care vrei să schimbi rapid o adresă pe o interfață de rețea, e mult mai simplu să dai networking restart prin ssh și să știi sigur că la reconectare ai ip-ul corect decât să folosești ifdown/ifup și să-ți tai craca dintre craci.

Ei, Canonical a futut scriptul de init din cauză că intra în conflict cu o altă abominație adică cu network manager-ul din interfața grafică. Trecând peste faptul că unul din motivele pentru care ai release-uri separate de desktop/server este inclusiv faptul că poți să folosești pachete separate pe cele două, pare complet stupid să strici singura metodă de-a schimba rapid adresa ip în consolă din cauză că nu merge un tool folosit DOAR în interfața grafică. Nah, era prea greu de reparat și săracii ăia care folosesc interfața grafică nu se pricep să editeze un fișier de interfaces și să dea networking restart.

Acum o să fac o afirmație demnă de orice om de marketing. Linux pe desktop are o creștere constantă de la an la an. Și o să redevin imediat inginer specificând cam cu cât crește Linux de la an la an pe desktop. În 2011 avea 1.06%, în 2012 a crescut la 1.16%, în 2013 la 1.38%, în 2014 la 1.55%, în 2015 la 1.57% (trebuie să recunosc, au crescut atât de repede încât în 2015 s-au odihnit nițel, nu, nu e din cauza systemd/Unity și a altor căcaturi…), în 2016 ajungând la 1.79% (datele sunt conform NetMarketShare, dar se învârt tot pe acolo indiferent unde le-am căuta). Pe de alta parte, când vorbim de servere, Linux are o piață destul de bine dezvoltată. În iunie 2011 în top 500 sisteme ca putere de calcul, 457 (adică 91.4%) foloseau Linux, în 2012 au crescut la 462 (92.4%), în 2013 la 476 (95.2%), în 2014 la 485 (97%), în 2015 la 489 (97.8%) și în 2016 la 497 (99.4%), restul de 3 până la 500 folosind Unix (conform top500 ). În condițiile astea mi se pare complet fascinant să îți fuți piața pe care o ai pentru cioara aia amărâtă de pe gard. Și cu toate astea cam asta se face în afaceri de când lumea, clienții care cumpără sunt ignorați, companiile aleargă după “potențialii clienți”.

No bun, haide să ne întoarcem la problema scriptului de init. În versiunea de Ubuntu Server 14.04 scriptul ăla era la fel de stricat însă mergea ifdown / ifup pe interfață. Neplăcut în anumite cazuri însă era o metodă funcțională cu care puteai să schimbi ip-ul de pe o interfață fără reboot. În 16.04 în schimb na surpriză că nu mai merge. Sau nu mai merge tot timpul. Am dat ifdown/ifup de-am tocit tastatura, am încercat și cu networking restart și cu ip link set eth0 down/up și cu toate metodele știute de mine. Niciuna nu a vrut să funcționeze în afară de clasicul reboot. Și să fim înțeleși, trăim într-o perioadă în care poți să aplici patch-uri de kernel fără reboot în schimb nu poți să schimbi ip-ul de pe interfața unui server.

Dar vă las să vă amuzați cu thread-ul ăla că e mult prea mișto. Câteva momente cheie amuzante găsite de mine și Bogdan pe parcursul lui. Mai întâi vă rog să remarcați cum cel care are asignat inițial bugul (stgraber) face afirmația cum că scriptul de networking nu a fost niciodată o metodă suportată. Câteva reply-uri mai jos cineva îi dă citatul din documentația oficială de Ubuntu care, na belea, indică fix utilizarea scriptului de init.

Discuția se întinde de undeva de prin 2014 iar prin martie 2016 stgraber deja nu mai e subscribed la bug și bug-ul e unassigned. Și a rămas așa până în zilele noastre fiind ignorat cu succes de Canonical și de echipa care se ocupă de Ubuntu. Pentru că, nu-i așa, fuck you sysadmins !

Cineva reușește de minune să rezume thread-ul respectiv :

Summary of this thread:

Sysadmin: “Dude, I’ve been using hammer ™ since 1.0, and it always had a handle. Now in 14.04 all I get is the hammer head, what gives?”

Vendor: “Using the handle was never supported.”

Sysadmin: “So, like, what am I supposed to do when I need to hammer in a nail?”

Vendor: “Just hold the hammer head in your hand and hit the nail. What seems to be the problem?”

<mutually incomprehending stares>

Cam așa merg lucrurile în lumea open-source și uite de aia Linux n-o să aibă market share pe desktop peste ăia 2-3% entuziaști/studenți. Bine, asta dacă nu cumva Microsoft/Apple nu încep să-și dea și ei cu stângul în dreptul mai rău decât o fac deja.

18 Comments

  1. Bogd   •  

    N-ai stiut tu sa prezinti corect situatia – de fapt, corect era “cota de piata a Linux-ului a crescut constant din 2011 pana acum, cresterea fiind cuprinsa intre 10 si 20%* in fiecare an”.

    (insert 2px font here) *din procentul precedent

    • Radu   •     Author

      Unde se-ascundea Sales Managerul…

  2. Tyby   •  

    Poi … sa o zic eu altfe. Sunt un power user, cam de orice sistem de operare uzual din ultimii 10-15 ani. Cei care ma cunoasteti … ma stiti. Sau invers.

    Experienta mea cu linux se rezuma cam asa: pe fiecare sistem de calcul serios pe care l-am detinut / folosit constant a existat cel putin o versiune de linux instalata stand-alone, fie ca a fost Ubuntu, Mint, Slack, CentOS (scarbos sistem!), fie ca a fost desktop sau server sau vreo struto-camila. Nu importa, cert este ca dintre cele minim 3 (de obicei 4) OS-uri instalate pe toate laptop-urile, desktop-urile si unele servere ce isi fac veacul ori la mine in birou, ori in rucsac, purtate peste mari si tari, una a fost vreo versiune relativ actuala de Linux. Eventual si cate un VM cu functie dedicata.

    Motivele sunt diverse, de la necesitatea unor recuperari de RAID-uri futute de pe servere / NAS-uri, pana la just-for-fun sau too-much-tim-to-fuck-arround.

    Insa de aici incep si distractiile. “Care este” ceva mai multe, asta pe langa chestiunile ce tin strict de multi-boot, care pana la urma s-au dovedit a fi stabile de-a lungul mai multor hdd-uri, clonate si instalate pe macar 3-4 generatii de computere succesive – acum rulez (si scriu de pe) un W10Pro Insider Preview, pornit de pe un Win 10 Pro RTM, updatat de la un Win 7 Pro, convertit de pe un Win 7 Ultimate cu ocazia uneia dintre campaniile de legalizare software prin care am trecut in ultimii ani, Win 7 Ultimate care a fost instalat undeva prin 2009, pe un T400, si care a trecut succesiv prin cel putin 6-7 clonari succesive HDD (3 platane, 2 hibride, 2 SSD-uri) pe cateva modele utilizate intens: T400 – cu spin-off si pe un T61, un x200, inca un x200, actualmente x230T. Toate Lenovo, ca asa a fost sa fie.

    Din motive obiective (soft-uri proprietare, lene, scarba, lehamite etc de reinstalare, configurare etc) Windoz-ul asta nu a fost reinstalat pe curat la nici una dintre schimbarile de mai sus, si nu s-a dat peste cap. Functioneaza cvasi-ireprosabil zi de zi, cateodata in conditii inumane de utilizare. Nu contest, probabil un fresh install nu i-ar sta rau in termeni de performanta si “claritate”, insa nu i-a venit timpul.

    Pe langa 10-le asta se invarte inca un OS Microsoft, un Windows XP Pro, licentiat separat si asta, avand ca sursa unica de origine install-ul XP original venit cu T61 in 2007. Trecut prin aceleasi furci caudine ca si 7-le (si, ulterior, 10-le), cu singura precizare ca – nefiind disponibile – nu a beneficiat de nici un upgrade major de sistem. E acelasi XP SP3, cu toate update-urile la zi. Motivul existentei lui este legat de aspecte specifice ale job-ului care – in momente rare, insa intense – necesita rularea unor aplicatii de tip industrial pe XP. Si – evident – tot din motive legate de job si locurile prin care ma gasesc uneori, la “ani-lumina” de civilizatie – ca sistem de operare de back-up (trebuie neaparat M$). Porneste greu, se misca si mai greu – e clar ca e ramas in urma tehnologic, insa este acolo si functioneaza cand mediul o cere. Suficient.

    Sa iertati, insa acum revin la Linux. Cred ca am un Mint 16 x64 pe laptop, pe o partitie vai steaua ei, e drept, in grub multi-boot pana relativ de curand (acum folosesc multiboot-ul de 10, in principal din cauza insider preview-urilor care vad ca vin ca broastele dupa ploaie in ultima luna).

    Mint-ul ala a tot fost si el upgradat sau reinstalat atunci cand upgrade-ul nu a fost posibil (destul de des, daca ma intrebati) de pe la un Mint 12 parca. De cate ori pornesc Mint-ul insa ba ma fute cu networking, ba nu-mi recunoaste vreun periferic, ba nu mai gaseste (asta invariabil) serverele de update, sau – daca da Domnul sa recunoasca vreunul – ma anunta senin ca nu poate face update-urile respective, din cine stie ce motive obscure (am renuntat sa ma mai stresez cu aspectul asta, deja replica general valabila a devenit: “pune-l dracu’ pe curat, e mai safe si dureaza mai putin” :wtf: ). Nu mai spun de schimbarile de ora / data sau blocarea pe vreunul dintre driverele multi-display-adapter, care pot fi resetate ulterior doar din BIOS, astea sunt peanuts, trebuie doar un pic de determinare.

    Cred ca singura parte buna in toata telenovela asta este ca inca porneste, si – teoretic – ma pot baza pe el in caz de “Doamne Fereste”. Daca nu, exista un alt disk in rucsac cu strictul necesar, spin-off al structurii actuale – insa cu 7, XP si Mint 14 pe el – care stiu ca porneste.

    Daca mut povestea pe desktop-ul principal de la birou, acolo distractia e maxima. Printre cele vreo 4 OS-uri multi-boot, troneaza si un Ubuntu (cred), instalat generos la vremea lui, dar ramas in urma destul de rau (tot din motive de repository / apt-get upgrade futut etc), insa ala necesita ceva flotari si lumanari aprinse inainte de pornire, ca poate nu porneste X-ul, ca poate nu vede mouse-ul (sau – mai grav zic eu – tastatura), ca poate nu vede link pe eth0 etc).

    Toate chestiunile astea au – evident – o rezolvare, de cele mai multe ori nu neaparat radicala (asa cum spuneam mai sus, sunt la nivel de power-user). Insa toate aceste “rezolvari” necesita timpi si nervi fututi, care duc, in final, la celebra intrebare: “Da’ pentru ce?!”.

    Si noi ne punem problema de ce Linux-ul desktop are acoperire de doar SUB 2% world-wide?! C’mon!

    PS: zilele astea ma pregatesc intens sa trec in linia a doua un server IBM entry-level (al meu, din birou) care a rulat fara sa cracneasca un Windows 2003 Server Standard instalat in 2008, configurat cu multe cacaturi (unele inutile de-a lungul timpului) gen AD, MTA, monitoring / syslog server, access server, DNS / NS server, DHCP server, RADIUS, WAMP server etc (nu mai spun de toate testele de configuratii si situatii pe care le-a inghitit inainte de a fi puse in productie pe la clienti). Si singurul motiv pentru care il schimb este dat de hardware, oarecum depasit, tinand cont ca am “prins” un ML380 G7 dual Xeon, 144 GB RAM, 8 x 250 GB SSD noi la sub 10.000 RON cu licente de WinSRV (si TVA), si e pacat sa nu-l pun la treaba.

    • Radu   •     Author

      Si cum merge în utilizarea normală insider preview-ul de win 10 că mă bătea gândul să activez și eu.

  3. Tyby   •  

    In ultima perioada foarte ok, primele au mai avut niste bube (la un moment dat esua instalarea versiunii noi cu ecrane albastre & shit, pana s-a prins unul ca e din cauza Symantec-ului – solutia a fost dezinstalarea acestuia :) ).

    Am apelat la insider preview pe un computer de productie pentru ca aveam probleme cu Hyper-V (care imi futuse parte mare din networking) si cu VPN, care se conecta cam in 10 % din cazuri pe ultimul public release. S-au rezolvat ambele bube cu primul preview instalat, si am ramas “in sistem”.

    Sunt enervante insa releas-urile foarte dese din ultima luna (cred ca am avut si 3 sau 4 intr-o saptamana), insa se instaleaza relativ repede, fara nici un fel de pierderi. Mai nasoala e prima logare dupa release install, cand te ia iarasi cu “Hello! Sit back and relax. We’ve just updated your PC and we’re getting things ready for you for the first time” sau asa ceva. Fara exceptie.

    O parte absolut tampita este imposibilitatea de download schedule pentru buildurile Inside Preview. Era sa mi-o fur grav de tot acu’ 2 saptamani, eram plecat din tara cu treaba, conectat WiFi la routerul orange portabil, conectat in roaming, si m-am trezit tarziu ca un nou release isi facuse loc pe hardul meu. Marele noroc a fost ca dimineata, la prima ora, urmare a unui spam Orange, vorbisem cu aia chiar de acolo si schimbasem planurile tarifare de date in roaming. Asa ca toata distractia (vreo 4 GBytes download) m-a costat “doar” vreo 80 EUR (fata de vreo 220 cat ar fi fost pe vechiul plan). Download-ul in background a inceput la approx. 20 minute dupa ce am schimbat planul tarifar! :)

    Exista o setare de mettered connection pe WiFi, insa am marea impresie ca se reseteaza la fiecare (sau macar unele) release major. In rest nu ai nici o posibilitate de control asupra modului si / sau schedule-ului de livrare.

    Vor lansa acum Aniversary Update public, pe 29 Iulie cica, si cred ca dupa ies din joaca asta, daca nu o fac mai controlabila.

  4. Alex   •  

    Tyby wall of text, citesc cand oi fi acasa, ma dor ochii pe mobil.

  5. ABS   •  

    E vina ta șefu. Cine te pune sa instalezi Ubuntu pe post de server? Ala e Windows wannabe…

    • Radu   •     Author

      Nu. SuSe e Windows wannabe. Ubuntu a fost (cel puțin până pe la 14.04/16.04) destul de fidel KISS. Și acum zău, aș trece pe CentOS dacă n-aș ști și-acolo câte căcaturi miros, nu de alta dar pe la traininguri CentOS folosesc din motive de “enterprise”.

    • Sabotor   •  

      SuSE rulz :D.

      Si inca poti da restart la network asa cum esti obisnuit (ma rog, cu systemctl in ultimu’, ca au trecut la systemd).

    • Radu   •     Author

      Da, SuSe rulz, mai puțin abominația aia de Yast…

    • Alex   •  

      N-am avut probleme cu Ununtu pt web, proxy, mail, vpn etc.

  6. Sabotor   •  

    Eu ti-am zis in urma cu ceva timp sa folosesti si tu un linux adevarat.

    • Radu   •     Author

      Da, o să trec pe Debian Stable dacă nu cumva Slackware vrea să mai scoată o versiune în curând.

      L.E. Na că scrisesem reply-ul fără să mă uit pe slackware.com. Au scos 14.2 la începutul lunii :D.

    • Malin   •  

      Si pe Debian stable ai o problema similara, eu i-am dat restart la network si mi-a facut ifdown, dar ifup n-a mai facut si a trebuit sa intru prin consola sa-i dau manual, noroc cu consola ca altfel trebuia sa fac un drum la DC…

  7. Tyby   •  

    N-am mai pus mana de multisor (ani buni) pe vreun Slack, insa cred ca a fost distro-ul care mi-a placut cel mai mult la vremea lui, mult mai curat decat Susele (numai noi stim cate nopti am pierdut cu Yast-ul sufletului).

    Cred ca o sa arunc un ochi cu prima ocazie pe 14.2 (ultimul Slack pe care l-am vazut la ochi abia incepuse sa aiba 2 cifre).

  8. Licaon_Kter   •  

    Era sa zic ceva de Debian pe dektop, dar deh, nu-mi face probleme de 10 ani.

    Legat de chestiile newage, radem glumim, dar systemd si pulseaudio chiar sunt triste.

  9. Mihai   •  

    Ai perfecta dreptate cu opensource. Urmeaza rant.
    Vazand (fix aici) ca a aparut Slackware 14.2 (la ora actuala am 14.1 atat pe servere din productie, xen+vm; cat si pe desktop) am zis ca hai sa incerc.
    Slack e in continuare minunat, dar ceea ce m-a uimit (in mod negativ) este mozilla. Stiam ca are o problemuta cu folderele mari (plus obiceiul de a tine totul intr-un fisiere) dar mi-a fost lene/lehamite de update-uri. Cu aceasta ocazie am zis ca gata, am ultima versiune, sigur s-a rezolvat.
    PE NAIBA
    Un bug (ahem, feature request, ca deh este o facilitate deosebita sa poti sa tii peste 4GB de mailuri intr-un folder, rad outlook-istii de mine!) care dateaza din 2012 este inca deschis. https://bugzilla.mozilla.org/show_bug.cgi?id=789679

    Ca sa nu mai spun de xfce, care bineinteles ca are un aspect modern din care nu mai este deloc clar ce fereastra are focus. Cautand cum se modifica culorile (dupa ce nu am gasit la settings), aflu: Editati fisierul….

    • ABS   •  

      Vrei feature-uri serioase? Treci pe software plătit, ca aia nu își permit sa dea cu flit 4 ani. Open source din pacate e încă la stadiul ‘nu iti place? Scrie-ti tu aplicația ta’.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *