Gata, m-am hotărât, de mâine mă apuc să lucrez la al doilea sistem de operare 100% românesc care va fi MULT mai bun decât primul sistem de operare 100% românesc.

Dar înainte de a vă explica cum o să revoluționez eu lumea să vă povestesc ce-au facut înaintașii mei.

Păi pe rând, au luat o distribuție de Linux de căcat (Sabayon Linux). Distribuție care e bazată pe o altă distribuție care nu e de căcat dar e numai bună pentru tinerii care vor să învețe linux și au mult timp de pierdut. Și anume Gentoo Linux. Sabayon e de căcat pentru că e o distribuție inutilă. E o distribuție ca multe altele apărute care nu oferă mai nimic interesant end-userului. Gentoo măcar îți asigură stabilitatea pachetelor compilate pe o anumită arhitectură și sentimentul ăla de împlinire, de-a realiza ceva în viață, pe care-l ai după ore în șir de compilat pachete.

Revenind, au luat Sabayon Linux, l-au vopsit în culorile tricolorului ca să fie sigur că interfața este hidoasă și apoi au făcut niște conferințe de presă în care au anunțat cu mare tam-tam că au făcut primul sistem de operare 100% românesc (săracu Linus…). Rezultatul final arată așa :

kogaion

La conferința de presă sau ce anunț au dat ei presei au scos niște gherle foarte haioase :

“Kogaion Linux are aceleaşi funcţionalităţi ca orice sistem de operare comercial. Are browsere pentru internet, aplicaţii pentru birou şi playere pentru muzică. Alte peste 50.000 de programe pot fi însă instalate. Marele său avantaj este comunitatea care contribuie la dezvoltarea lui.”

Ați reținut, da, “aceleași funcționalități” ? Când v-o întreba mătușa sau soacra de ce nu poa’ să joace freecell sau să tragă un DOTA să-i explicați că nu se poate, are FIX “aceleași funcționalități” că așa scrie la reviste și așa au zis la tv.

“Sistemul de operare produs de informaticianul român se numeşte Kogaion Linux şi este deja testat la Universitatea Politehnică din Bucureşti. Acesta ar putea fi o soluţie la pachetele de licenţe costisitoare achiziţionate pentru calculatoarele din şcoli şi licee.”

Astea două afirmații au fost sub centură. Haideți să vă explic ca să nu ziceți că cine știe ce laboratoare ca la NASA avem noi pe aici prin Poli în care testăm distro-uri. Când zic ăștia că e “deja testat la Universitatea Politehnică București” înseamnă că un student fără prietenă a rămas câteva ore prin poli și a instalat pe laptop chestia respectivă. Altfel cel puțin pe la mine prin infrastructură n-o să apară și mă îndoiesc că e cineva întreg la cap care să stea cu Sabayon pe servere. A doua, aia cu “licențele costisitoare” a băgat-o gagiul din zbor că deh, doar suntem în plin scandal cu licențele Microsoft. Și pe undeva sunt de acord, ar merge niște Linuxuri în școli. Numai că cineva trebuie să se și ocupe de ele și majoritatea școlilor de abia au personal format capabil să instaleze un Windows darămite admini care să aibă grijă de laboratoarele cu Linuxuri. Chiar și în cazul ăsta, Sabayon nu e o alegere potrivită. E de preferat o distribuție care se instalează și se actualizează ușor, nu o struțo-cămilă Gentoo-based.

Și-acu să vă zic de sistemul MEU de operare. Voi face o variantă pentru end-useri care se va chema Boobs OS. Sau ar merge și boObS dar e prea subtil. Va avea EXACT aceleași funcționalități ca și Kogaion ba chiar și unele în plus pentru că eu o să-l bazez pe o distribuție decentă (debian) nu pe Sabayon. Eu o să vă instalez și un Libre Office, un VLC iar pe post de wallpaper va trona asta :

tuxEvident sistemul meu de operare va avea și o versiune hardened care se va numi, cum altfel, HardBoobs OS, pe care-l dăm celor din armată, SRI și cine mai vrea țâțe întărite.

steelbra

Ce ziceți, rupem piața ? Ah, și spre deosebire de al lor, al meu CHIAR va fi testat în UPB. Mă ocup personal de asta ;).

Acum să schimbăm nota și să înjur în două direcții separate.

1. Jurnaliștii din România sunt de căcat. Nu sunt capabili să se documenteze înainte de-a da pe post/pe net/în ziar o știre de genul ăsta. “Sistem de operare 100% românesc”, “Windows românesc gratuit” și alte asemenea bazaconii au apărut prin presă. De aia o să muriți de foame mă, că sunteți proști făcuți grămadă și nu sunteți capabili să dați un google search, să vă documentați puțin înainte sau măcar să întrebați un prieten mai deștept care n-a dat la jurnalism ci la o facultate civilizată. Până și eu, un pârlit cu blog, m-am documentat mai mult decât voi ca să scriu articolul ăsta. M-am apucat și-am instalat mizeria aia, am săpat prin ea, am comparat-o cu Sabayon și Gentoo și mi-am format o părere cât de cât documentată. Voi ați luat pe nemestecate ce v-au zis ăia și-ați zis că rupeți norma. La fel că și cu băieții ăia care-au inventat modemul peste GSM (deși ăia măcar au aparut la TechCrunch).

2. Urăsc maxim fragmentarea open-source. Acum câțiva ani, înainte de mizeria numită Gnome Shell (Gnome3), aș fi zis că lumea asta open-source se îndreaptă într-o direcție cât de cât bună. Înainte vreme desktop environment folosite erau cam 2 mari si late, KDE si Gnome. Hai, 3 dacă punem și Xfce deși nu erau mulți utilizatori de Xfce nici atunci cum nu sunt nici acum. Acum avem KDE, Gnome3, MATE, Cinnamon, Unity… Că deh, lucrurile prea erau stabile. Și asta este doar la suprafață, nu mai deschid iar subiectul systemd că dau apă la moară linuxiștilor hard-core și nu mai înțelege nimeni nimic din discuții după.
În spiritul ăsta, urăsc maxim distribuțiile “nou” apărute care NU aduc nimic nou în lumea asta. Hai să dezvolt nițel. Pe la începuturile linuxului numărul de distribuții apărute nu era deloc mare. De altfel o singură distribuție mai există la ora actuală din primele apărute și anume Slackware (apărut prin ’93). Apoi au mai apărut și altele, dar suficient de diferite. Au apărut Debian, RedHat, Mandrake (Mandriva), SuSe, ceva mai tâziu și Gentoo. Le puteai deosebi pe baza a două criterii majore, sistemul/managerul de pachete folosit și eventual un installer diferit. Managerul de pachete a fost și a rămas un criteriu de bază în alegerea unei distribuții pentru că, în funcție de tipul de pachete folosit, aveai acces la un anumit repository.

Ulterior au apărut și alte distribuții bazate pe astea de mai sus. Așa ne-am trezit cu Ubuntu care a adus ca noutate majoră un sistem de realease-uri la fiecare 6 luni și ulterior apariția unor release-uri de tipul “Long-Term Support” din 2 în 2 ani. Ubuntu a dus la o popularizare masivă a Linuxului pentru că, deși bazat pe Debian, a venit cu tool-uri noi și cu o distribuție pe care o puteai instala cu ușurință pe un laptop într-o vreme în care, în cazul altor distribuții, te chinuiai cu module de kernel compilate și alte bazaconii.

Mai în zilele noastre a apărut o altă distribuție bazată de data aceasta direct pe Ubuntu și anume Linux Mint. La început o simplă clonă de Ubuntu a ajuns să-și justifice apariția în final prin dezvoltarea Cinnamon, un desktop environment care transforma Gnome Shell într-o interfață funcțională. Ăsta fiind motivul pentru care acum Mint a devenit o distribuție populară (și momentan și distribuția mea favorită pentru workstation).

Însă în lumea open-source apar distribuții noi în fiecare zi. Bazate pe distribuții existente, nu fac decât să fragmenteze un mediu deja fragmentat. Din cauza asta nu există un standard, nu poți crea aplicații care să poată fi instalate simplu și rapid pe ORICE distribuție, din cauza asta este dificil să suporți instalarea Linuxului în mediile de producție.

Iar băieții ăștia cam asta au produs. Nimic nou, nimic special, doar o altă distribuție bazată pe o altă distribuție care e bazată pe o altă distribuție, nici una din ele prezentă în nici un top de popularitate a distribuțiilor de Linux. Și Sabayon și Kogaion vin cu Calamares ca installer deci nimic original nici măcar la capitolul ăsta. Sabayon este un fel de Ubuntu pentru Gentoo. În sensul că ia pachetele din repository-ul Gentoo, le precompilează și le oferă prin Entropy. Asta elimină fix avantajul major pe care-l avea Gentoo (adică ăla de-a avea pachetele compilate pe hardware-ul tău) și transformă Sabayon într-o inutilitate majoră în lumea distribuțiilor.  În rest, în Kogaion, în afară de desktopul final care te zgârie pe retină, nimic. Aici măcar Sabayon arată bine, au avut bani de un designer. Iar Gentoo, oricât de fun ar fi să instalezi și să ai o mașină cu distribuția asta, NU este nici o distribuție recomandabilă pentru workstation/desktop, nici una recomandabilă pentru servere (decât dacă-i serverul tău de-acasă și nu te deranjează că un emerge durează de zece ori mai mult decât un apt-get ;) ). La final vă las cu un diff între “/etc/portage/make.conf”-ul de pe un Kogaion și cel de pe un Sabayon pentru ăia dornici să vadă și ceva mai tehnic, nu numai țâțe.