Sâmbăta care tocmai a trecut acum 3 zile a avut loc prima etapă importantă din ceea ce înseamnă Innovation Labs. Și anume etapa Hackathon-ului cu pitch-urile de început și de final.

Vă povesteam că am pregătit infrastructura din timp și, fiind ultra-leneș, am pregătit-o în asemenea hal încât puteam să refac legătura la internet dacă pica ruta principală fără prea mari probleme. E nițel mai complicat și trebuie avut în vedere că e pregătită cu ceea ce am avut la îndemână, nu neaparat cum ar fi fost optim. Mai precis am avut la îndemână un router 819 cu 4G dar care era folosit în paralel și la alte chestii (este modelul care poate rula pe un core separat un Linux și era folosit pentru niște laboratoare de Internet of Things), 1 cartelă de internet cu 4G oferită de Orange și niște switch-uri L2 Cisco. Cum 819-le ăla, după cum spuneam, era utilizat și în alte scopuri, am preferat să nu-mi pun toate ouăle în coșul lui și să folosesc un linux pe un pc ordinar pentru a face routarea primară acolo. L-am băgat și într-un vlan de management cu echipamentele L2 și am păstrat routerul 819 doar ca backup pentru ieșirea prin 4G. Tot cu o interfață în rețeaua de management. De la pc-ul cu linux, clasa de ip-uri rutabile ajungea în echipamentele l2 printr-un vlan (să-i spunem 777), de la 819, clasa de IP-uri nat-uite prin ip-ul de 4G ajungea în echipamentele l2 prin același vlan dar link-ul era oprit in switch. Și cum pentru acces în rețeaua de management foloseam altă legătură în alt vlan, puteam intra oricând, de oriunde și era suficient să schimb între ele link-urile pentru a reface funcționalitatea. Da, era necesar și un refresh de ip pe stații dar având în vedere că asta era o situație de avarie care putea să apară doar în cazul în care intervenea o pană de curent sau altceva, stațiile respective oricum ar fi pierdut pentru câteva minute (până când era pornit generatorul) legătura.  Din fericire nu a fost necesară intervenția pentru că lucrurile au mers ca unse.

Treburile au început sâmbătă dimineața cu etapa de pitching a ideilor. Unde participanții au întâmpinat din start o ușoară problemă, faptul că trebuiau să țină pitch-ul în engleză. Asta a fost cam mult pentru o parte dintre ei care au fost doborâți de emoție și nu și-au prea găsit cuvintele. Alții au plecat cu avânt în stil “Jobs” și au pierdut ideea pe parcurs, puțini rămânând coerenți până la finalul minutului alocat etapei respective. A urmat votarea “comunității” adică momentul în care echipele și-au schițat ideile pe planșele existente în spațiul deschis și au invitat lumea să-i voteze.  Cei trecuți de jurizare și de momentul votului au început hackathon-ul propriu zis (în București 36 de echipe, nu am idee câte au fost prin Cluj).
Și de aici au început să se liniștească lucrurile cât de cât. După ce-am remufat două cabluri mai nărăvașe, am stat la o vorbă cu Alex și-am dezbătut nițel despre echipele din concurs. După care am dat de o altă cunoștință, rpetre din RLUG pe care-l mai vedeți comentând pe aici, venit să “mentorească” niște minți tinere. Și am stat la o bârfă mică și cu el. Cu ambii am discutat faptul că este o idee foarte bună concursul ăsta pentru majoritatea dintre ei. Chiar dacă nu toate ideile sunt revoluționare, chiar dacă modul lor de a privi lucrurile este foarte naiv, trecerea printr-un concurs de genul ăsta îi ajută foarte mult. Îi învață în primul rând să gestioneze un eșec. Pentru că la vârsta lor foarte puțini reușesc din prima să facă un lucru extraordinar. Și din eșecuri pot învăța suficient de multe încât să-i formeze pe viitor. Apoi le este utilă interacțiunea cu alți oameni din mediul de business. Fie pentru a învăța ceva de la ei fie pentru a constata pur și simplu că nu vor să urmeze acel drum.

Cele 24 de ore de programare nu sunt pentru a realiza un produs finit ci pentru a duce o idee în stadiul de proiect cât de cât prezentabil în fața unui juriu. Și majoritatea au fost capabili să facă acest lucru deși în final doar 20 de echipe din București au mers mai departe. Din păcate pentru cititorii mei nu am habar care sunt TOATE proiectele care au ajuns mai departe, voi remedia acest aspect în zilele următoare. Am o scuză foarte bună pentru asta, eu ajungând acasă duminică dimineața pe la ora 5 cu febră 38 și cu o pneumonie care m-a cam ținut la pat până azi.