posta-romana-200x140În ultimele 10-12 luni am avut două experiențe cu Poșta Română. Ambele traumatizante.

Prima a fost undeva prin vara anului trecut când aveam de ridicat un rahat cumpărat de pe ebay și venit de prin HK. În București ai un singur loc de unde ridici chestiile venite din afara EU. La celebrul Oficiu Poștal 3 București.

Când am intrat acolo erau vreo 30 de oameni care așteptau pe 3 cozi într-o căldură infernală. Stăteai la o coadă să lași buletinul (și stăteai ceva), după care așteptai să te strige ei când îți găseau coletul. Nu puteai să te răzgândești că buletinul tău era la ei deja. Momentul de intensitate maximă a fost când am văzut unul din angajații Poștei trântind pe jos și apoi târând un sac cu diverse colete. Priceless.

A doua experiență a fost azi. Vinerea trecută primim acasă un mandat pe care scria doar “voluminoasă” cu niște litere mari și frumoase. Pe formularul ăla mic de mandat sunt tipărite tipurile de chestii pe care le poți primi. Colet, recomandată, etc… Idioții de la poștă trebuie doar să le încercuiască cumva. La noi nu era încercuit nimic. Era doar o dungă trasă peste “colet”, nimic altceva. Dunga putea fi și delimitarea dintre numărul blocului și cel apartamentului, chestii scrise cu litere la fel de mari și frumoase deasupra.

Și mergem noi la Oficiul Poștal trecut pe bilețel. Două uși complet separate. La una Mesagerie, la a doua Oficiul Poștal normal. În ambele cozi destul de mari și asta cu aproximativ o oră înainte de ora de închidere.  Când ai un mandat pe care scrie “voluminoasă” cam care ar fi alegerea voastră ? Exact, am intrat în “mesagerie”. Unde ne “deservea” o singură doamnă, cam plină de draci și extrem de înceată. După minute lungi de așteptare în care doamna respectivă rezolva clienții din fața noastră cu viteza melcului am zis că poate ar fi o idee bună să o întreb dacă stăm la coada potrivită. Până să-mi fac eu curaj, și-a făcut altul și a întrebat-o ceva. Cred că dac-ar fi avut lasere în loc de ochi l-ar fi despicat pe ala în feliuțe subțiri-subțiri. O tanti de la coadă a avut de depus vreo 10 colețele. Inutil de spus că am crezut că ne apucă sărbătorile de Crăciun acolo.

O oră jumate mai târziu ajungem în fața (atenție, trecuse ora de închidere). La care tanti ne spune calmă că nu aici trebuia să venim cu aia, ci la ușa cealaltă, aici e doar cu colete (ambele “intrări” comunică între ele prin spate). Încerc să-i spun că pe mandat NU scrie ce paștele mă-sii este, noi nu am comandat nimic ca să așteptăm ceva de la Poștă și am mai și pierdut o oră jumătate la coadă. La care tanti ne întreabă de ce n-am venit s-o întrebăm pe ea și că-i vina noastră c-am stat o oră jumate, ea n-a stat degeaba în timpul ăsta. Eh, dacă până atunci mai eram calm, în momentul respectiv mi-a cam sărit țandara. Și i-am zis că ea, spre deosebire de mine, e plătită pentru ora aia și jumătate pe care-am petrecut-o împreună acolo. Eu NU.

Ieșim din mesagerie și încep să bat în geam la ușa cealaltă de unde tocmai ieșeau ultimele persoane. Acolo alte acrituri întrebându-mă de ce m-am dus la mesagerie când e CLAR că-i vorba de-o scrisoare voluminoasă. Adică eu trebuia să știu că “voluminoasă” înseamnă scrisoare și că dacă-i scrisoare trebuie musai luată de la intrarea asta. Deși văzusem cu ochii mei clienți care LĂSAU la mesagerie (la prima ușă la care fusesem) scrisori voluminoase.

Eh, la asta mai adăugați și procedurile alea mișto în care trebuie să pună coișpe ștampule pe diverse hârtii, să scoată un cearceaf la imprimantă MATRICEALĂ (pentru cititorii mai tineri, chestiile alea care bâzâie și imprimă pe foi de hârtie cu niște ace care lovesc o bandă îmbibată în tuș) și să completezi tot felul de hârtiuțe și vă faceți o idee cam în ce secol funcționează Poșta Română și de ce nu s-a înghesuit nimeni s-o cumpere la tentativa de privatizare.

Ah, sunteți curioși ce am primit prin Poștă ? Un rahat de catalog de la Bakker pe care factorul poștal nu a reușit să-l îndese în cutia de scrisori așa c-a scris pe el “cutie neconformă” și a lăsat în schimb mandat poștal ca să ne pierdem noi timpul pentru el.

Nu pot să vă spun și câtă muie și-au luat și ăia de la Bakker că au băgat în plicul cu pliantul și un căcat de carton din cauza căruia nu l-au îndoit cei de la Poștă. Și că, cu prima ocazie, o să aplic chestia ai mișto cu strânsul pliantelor publicitare și trimise în plicul de la Bakker pe banii lor. Și m-am hotărât să nu mai calc în veci prin Poștă. Există concurență. Și cred că ăștia nu vor privatiza Poșta decât pentru activele imobiliare. Pentru că nu prea văd ce-ar putea face cineva c-o adunătură de incompetente pierdute pe undeva prin anii ’80.

Apropos, nu vi se pare că sigla întoarsă ca în poza de mai sus seamănă cu un melc beat (așa, cu un pic de efort de imaginație) ?