Ședința de bloc

Ca introducere trebuie să povestesc cum și de ce am ajuns să particip la o ședința de bloc. Pentru că de obicei nu apar pe la manifestările de genul ăsta (deh, sunt mai antisocial așa). Noi (eu, prietena, pisica ) stăm în blocul ăsta de vreo 5 ani. Timp în care am încercat să am o relație distantă cu majoritatea vecinilor. Mi-am văzut de treaba mea, nu facem baierame prin casă, nu deranjăm pe nimeni. Tot o relație de genul ăsta am avut și cu administratora blocului, o doamnă pe la vârsta a 3-a ușor ciudată dar aparent inofensivă. Îi plăteam întreținerea cât afișa, în lunile în care uitam să duc consumul de apă lăsam de la mine că îmi mai punea 2-3 litri peste consumul meu uzual, chestii din astea.

Ei, de vreo lună ce se întâmplă în politică se întâmplă și prin blocul meu. Adică locatarii au început să atace instituția administrației și s-au hotărât s-o debarce pe “dictatoare”. Motivele sunt cât se poate de pertinente însă și mai acum 2 săptămâni m-am trezit și eu cu un motiv de-a linșa baba. Undeva prin lunile ianuarie-februarie mi-a greșit calculul la întreținere (cel puțin așa am tras concluzia până acum urmărind chitanțierele ei fără serii și numere ) și am plătit mai puțin decât trebuia. Prin urmare m-am trezit acu’ în iulie cu restanța respectivă (vreo 200 lei) la care baba a adăugat generoasă și-o penalizare. Și ca să fie bâlciul complet mi-a dublat și consumul de apă dus de mine la începutul lunii. Moment în care m-am ofticat și la anunțul întâlnirii cu locatarii am venit pus pe harță.

Și nu eram singurul. Cam toată lumea ar fi vrut să-i pună pielea pe băț deși văzând-o cât de aeriană e și auzind de la niște vecine care s-au apucat să se uite la contabilitatea ținută cum că e o mare varză pe acolo, sunt aproape convins că n-a furat nimic din bani ci doar a faultat grav matematica pe acolo și a plimbat banii dintr-o parte în alta fără să aibe o ordine. Dar oricum, și-a cam meritat-o în condițiile în care ne-am trezit restanți la apa nova și faultați urât de tot cu banii.

Ei, ăsta fiind background-ul vă rog să vă imaginați cam cum se desfășurau ostilitățile. Și când țipa lumea mai abitir și se certau pe acolo văd o chestie absolut genială. O băbuță c-o privire ușor pierdută în timp și spațiu apare în cadru ținând în mâini un ditai fierăstrăul în același mod în care ține Alice cuțitul în posterul jocului “American McGee’s Alice”. Adică așa :

 

Ceilalți vecini n-au observat-o, s-au certat în continuare. Numai eu mă uitam fascinat la ea, la figura ei și la fierăstrău. Îmi și imagineam cum se duce calmă spre “hoață” și-o ciopârțește nițel. Însă băbuța nu s-a mișcat. A ascultat câteva minute bune discuția după care s-a întors cu spatele și-a plecat. Când a ajuns la câțiva pași distanță una dintre vecine a văzut-o și a strigat la ea să se întoarcă, doar se discută chestii importante. Băbuța doar a ridicat fierăstrăul în aer a lehamite și a continuat să meargă mai departe. Parcă vroia să zică “dacă văd că n-am ce să tai p’aci mai bine plec acasă….”.

Îmi pare rău că n-am avut mobilul să-i fac o poză. A fost singurul moment care-a meritat timpul pierdut la ședință.

Leave a Reply

1 Comment

Next ArticleConcediu