Nu credeam vreodată că o să ajung să merg cu mașina prin București în condițiile în care am mers în seara asta. Nu credeam c-o să văd vreodată în București, capitală în Uniunea Europeană, o canalizare care să refuleze apa la jumătate de metru înălțime. Și asta nu într-un cartier mărginaș, pe o stradă uitată de lume ci fix în buricul târgului.

Am plecat din Politehnică undeva în jurul orei 9 când am terminat clasa de cisco. Bineînțeles înjurand iar primarii (pe dobitocul ăla cu autostrada suspendată în principal) din cauza blocajului de la Grozăvești. Puteau găsi o soluție ca să ocolească piciorul podului și să verse circulația pe splai dincolo de Grozăvești. Nu, s-a ales soluția blocării complete a zonei respective și probabil c-o să rămână blocată până când o să termine alde Dorel podul. Adică până prin 2011. Deh, pe el l-au ales, cu el să ne spălăm (acu’ avem și cu ce) pe cap.

Primul șoc a venit pe la Cotroceni. Vorbeam pe la telefon cu Bogdan (numai cu cască bluetooth) care tocmai îmi povestea că a avut un drum prin Drumul Taberei și-a făcut cale întoarsă din cauze legate de ape revărsate. Moment în care am intrat în ditai balta până la praguri și un dobitoc cu un SUV a trecut în viteză pe lângă mine stropind tot în jurul lui. Am mers încet rugându-mă să nu dau naibii într-o groapă mai adâncă și să rămân cu mașina pe acolo. Am trecut de zona respectivă și-am intrat pe splai.

N-am apucat să trec bine de Facultatea de Medicină Veterinară când iar, ditai balta și un canal dn care țâșnea apa cam pe la juma’ de metru înălțime. Din păcate nu am avut unde naiba să mă opresc să fac poze sau să filmez dar ar fi meritat. Eram prea ocupat să mă rog la zeul apelor (nu, nu Băsescu) să mă ajute să trec cu bine de bucata respectivă. În fața mea, un Matiz avea țeava de eșapament complet scufundată în apă. Polo-ul meu, tot cu garda relativ joasă, nu cred că era departe. Nu aveam unde să opresc sau să întorc așa că nu aveam ce să fac decât să merg încetișor înainte. Undeva în dreapta rămăsese eșuat un Ford Ka și nițel mai în față un Espero. Cu chiu cu vai am trecut de Izvor și am dat de asfalt. Până acasă n-am mai avut probleme (pe la mine prin sector n-am văzut lacuri de genul ăsta). Dar am auzit prin alte zone. Să le recapitulăm. Cotroceni, Izvor, Drumul Taberei, Tineretului (cică aveai nevoie de barcă la Tineretului) și cam toate pasajele.

Și Piticu zicea zilele trecute de rețelele de telefonie mobilă și/sau Internet și/sau TV care nu fac față în cazul unor mici dezastre naturale.  Până la serviciile de “lux” ar trebui să funcționeze bine alea care fac diferența dintre o țară civilizată și unii de abia coborâți din copac. Cum ar fi rețeaua de canalizare.

Așa ne trebuie dacă punem botul la mici și grătare electorale și alegem toți handicapații. Reiterez. Sugeți pula domnilor primari.