România

Uber vs. taxi

Vali și Cetin au scris săptămâna trecută 2 articole anti-Uber pornind probabil de la faptul că șeful ANAF, tăticul lu’ tanti care-i șefa operațiunilor Uber pe România, a fost nițel pus pe liber și e cu morcovul pe care scrie DNA adânc băgat prin părțile moi. Pe undeva au dreptate când spun că ceea ce face Uber nu e tocmai 100% acoperit legal. Însă zona e cam gri aici și lumea se ceartă pe tema asta cam de când a apărut Uber pe meleagurile noastre. Subsemnatul e de părere că fiecare dintre noi este responsabil de deciziile pe care le luăm și că dacă eu vreau să merg cu mașina cu Vali pe serpentine știind că există riscul să mor de inimă, sunt liber s-o fac. La fel sunt liber sa mă pot urca și într-un Uber asumându-mi riscul de-a nu fi despăgubit în caz de accident și e alegerea mea să dau banii lu’ Uber în loc să-i dau unui șofer de la Pelicanu’. Problema cea mai interesantă cu Uber în România este că motivul principal pentru care au prins aici nu este acela că oferă servicii mai ieftine (așa cum o fac cam în TOATE celelalte țări în…

Read More

Scurt pe 2

Că tot scriam ieri, polițistul Marian Godină are ~170000 de susținători în lupta cu șefii săi din Brașov. Azi prim-ministrul României a fost făcut albie de porci de un parlament care l-a chemat să dea socoteală pentru o chestiune complet în afara responsabilităților pe care le are el ca prim-ministru. Există cetățeni capabili să-l susțină sau doar comentăm de pe margine ? Tot circul ăsta seamănă izbitor de mult cu ăla pe care-l fac țigăncile prinse la furat. Adică-și pun poalele-n cap și își arată pizda.

Read More

Împotriva sistemului

Mai mult ca sigur ați auzit de simpaticul polițist brașovean Marian Godină ajuns un fenomen pe interneți din cauza povestioarelor lui haioase. Și probabil că ați auzit și faptul că mai nou este implicat într-un “mic” scandal din cauză că a îndrăznit să rețină carnetul unui nene care mergea cu o ditai (la propriu) șefa de la Crucea Roșie (și consilier PSD se pare) în mașină. Omul și-a păstrat coloana vertebrală și nu a cedat amenințărilor. Ba chiar a postat pe Facebook și cum șefii lui au facut presiuni în cazul ăsta. Și cel mai probabil, de frica opiniei publice, jigodiile vor face câțiva pași în spate. Este un caz îmbucurător în care binele învinge. Dar nu vă lăsați păcăliți, totul se întâmplă doar datorită faptului că Marian are în spatele lui o pagină de Facebook cu peste 150000 de fani. Și pe ăia, trebuie să fim sinceri cu noi, nu-i are din cauză că este un polițist onest care-și face treaba. Îi are pentru că a povestit cu talent și umor întâmplări din meseria lui. Altfel, în momentul ăsta, ar fi fost complet singur împotriva unui sistem încremenit în trecut, în care pilele și banii fac legea. Ar fi…

Read More

Unde-i ceferticatu’

Nu mai e o noutate pentru nimeni că sistemul sanitar din țărișoara asta e căpușat până-n cele mai adânci cotloane. Și cam toată lumea a asistat la toate bâlbele prin care a trecut sistemul ăla cu cardul de sănătate din prima zi până astăzi. Sistemul ăla care-a costat o gălăgie de bani (vreo 20 de milioane de euroi) dar zici că e implementat de o echipă de ageamii.  De altfel nici nu e de mirare, cel puțin o parte din oamenii din fruntea CNAS sunt ăia învățați cu năravurile lu’ dom’ doctor Oprescu. Sistemul ăla unic integrat a mers ca un cur din prima zi în care a fost dat în funcțiune și de atunci toata lumea care intră în contact cu sistemul sulii înjură temeinic. Nu o data am avut ocazia să ajung într-o farmacie și să văd cum oamenii nu-și pot ridica  rețetele pentru că “sistemul nu merge”, sau să nu aud din diverse surse cât de bine funcționează. Este clar că e un ditai rahatul aruncat în curtea statului și pe care niște băieți șmecheri și-au tras niște bani frumoși cu multe zerouri în coadă. Da’ de departe cea mai funny întâmplare cu sistemul ăsta este cea…

Read More

Cum o mai sug magazinele online – part2

No, bun, mă speriam că n-o să am material pentru deznodământul situației din articolul precendent așa că băieții de la PCGarage s-au gândit să-mi facă ziua mai bună și au livrat. Vagoane chiar. Dar mai întâi să încheiem cu eMag/Flanco pentru că aici e mai puțin de scris. A ajuns comanda chiar în seara zilei în care am scris articolul. De fapt a intenționat să ajungă numai că cei de la Flanco nu s-au obosit să dea adresa integrală pe pachet. Au scris doar strada și numărul și-atât. Așa că băiatul de la curierat m-a sunat ca să mă întrebe blocul, scara și restul informațiilor relevante pentru livrare dar eu oricum nu eram acasă atunci așa că au amânat pe a doua zi. În altă ordine de idei pe site-ul eMag, la “Urmărirea comenzii” a apărut până ieri cu statusul “plată acceptată” și-atât. Fără “predat la curier”, fără nimic. Bun așa. Cred c-o să am un articol pe tema asumării responsabilității atunci când sub același nume, al unui magazin consacrat, încep să vândă și alte magazine făcând astfel rabat de la un standard de profesionalism. Când voi avea timp și chef, bineînțeles. Dar să ne întoarcem la PCGarage, că aici…

Read More

Airport security

De obicei când plec cu avionul încerc să-mi iau ca bagaj de mână un rucsac de laptop cât mai încăpător. Să intre în el și o geacă ceva la nevoie și alte chestiuni. Rucsacul pe care-l purtam eu zilnic prin București era un rucsac și pentru aparat foto ( Kata DR-467 ). Așa că am scos de la naftalină un rucsac mai vechi și l-am luat cu mine când am plecat la Iași. Pe Otopeni am trecut bine-merci de filtrul de securitate cu el. Rucsacul, ca orice geantă de IT-ist respectabil, era plin de cabluri, căblulețe, mufe, mufișoare, adaptoare, încărcătoare, baterii, mouse, presenter, într-un cuvânt, toate prostiile. La întoarcere, sau mai bine zis duminică, când trebuia în mod normal să mă întorc, am trecut iarăși de filtrul de securitate din Iași lejer. Numai că s-a întâmplat întâmplarea și a fost anulat zborul așa că am trecut degeaba. A doua zi dimineață terminalul era plin. Tocmai fusese anulată cursa de ora 6 și cursa de 6:25 urma să preia și călătorii cursei de 6:00. Puzderie de lume pe acolo, ditai coada spre cele 2 benzi de securitate. Ajung iar la filtru, scot laptopul în cutie, pun cutia pe bandă, pun și…

Read More

Tarom vs. low cost

La începutul lui ianuarie, după cum vă spuneam și în articolul legat de booking, eram prin Iași la un training, plecat cu avionul din București pentru că lăsasem mașina în revizie. Mișcare de altfel extrem de inspirată pentru că a nins în draci fix în noaptea dinainte de a pleca eu. De altfel zborul spre Iași a fost și întârziat cu vreo 2 ore. Pe cursele fără prea mulți pasageri Taromul merge pe ATR-uri (niște autobuze cu aripi și elice). Pe acolo toate bune și frumoase (nu, nu fac aluzie la moldovence). Friguț, zăpadă, orașul mohorât pe vreme de genul ăsta. La întoarcere aveam avion chiar în ziua în care terminam trainingul, undeva pe la ora 19. Ajung mai devreme în aeroport și mă pun pe stat. Observ cu îngrijorare că pe aeroportul din Iași nu aterizase nici o cursă de dimineață. Pe la un 16-17 apare un BlueAir dinspre Londra care e redirectat la Bacău. Era avionul low-cost care urma sa zboare spre București la ora 19 din Iași. Dinspre Tarom, nimic. ATR-ul care urma să plece de pe Otopeni spre Iași și care urma să se întoarcă cu noi în seara respectivă nu dădea nici un semn. Pe…

Read More

Naivitate

În urmă cu câteva luni eram cu niște treabă prin țară, mai precis pe undeva prin Bistrița Năsăud. La plecarea spre București, lângă o benzinărie de la ieșirea din oraș văd un tânăr relativ bine îmbrăcat făcând autostopul spre Reghin. Când sunt singur cu mașina evit să iau autostopiști dar am zis că n-are ce să se întâmple. Mi-a inspirat încredere tipul așa că am oprit. Mi-a spus din start că nu are nici un ban să îmi dea dar i-am spus că nu contează, pentru că merg fix în aceeași direcție.  Fiind obosit nu prea aveam chef de vorbă dar a deschis el conversația întrebându-mă încotro merg și cu ce treabă prin zonă. I-am spus în mare că lucrez în IT, ca am avut o treabă de rezolvat în Bistrița și că merg spre Brașov. Mi-a spus că și el ar vrea să dea la facultate la Calculatoare că-i place și lui domeniul ăsta. Atunci m-am uitat mai bine la el pentru că nu părea clar a fi un elev de liceu. A părut să ghicească rapid nedumerirea mea și s-a apucat să-mi spună că de fapt el a crescut în casă de copii și că este copil abandonat,…

Read More

Capra râioasă

Se pare că am fost un mic vizionar și am scris despre cazul Bodnariu înainte să devină subiect de discuție și să nască atâtea opinii care mai de care mai cretine. Dar nu pot să nu revin pe subiectul ăsta că mă fascinează compatrioții mei plini de mânie proletară la adresa norvegienilor. Și iarăși avem cireașa de pe tort, un articol scris de Tapalagă pe Hotnews din care reiese că Norvegia e o țară nașpa și că oamenii care trăiesc acolo sunt abuzați. Băi oameni buni, sunteți tâmpiți ?  Căutați toate topurile de “calitatea vieții” , “life satisfaction” și ce mai vreți voi. În TOATE, dar în ABSOLUT toate Norvegia este în primele 10 țări. Ăsta ar fi un aspect. Al doilea ține de faptul că noi, românii, NU ne putem imagina că poate exista un sistem guvernamental care să nu fie corupt. Asta pentru că la noi nu există nici unul care să nu fie. Prin urmare avem tendința de a privi acțiunile sistemului lor de protecție a copilului prin prisma corupției generalizate de la noi. “Lasă că știm noi mai bine că ăia au interese” spune românul care e obișnuit să dea șpagă și la doctor și la…

Read More

Românii și booking.com

Săptămâna trecută am avut un training cu niște oameni foarte faini prin Iași. Și cum parcă nu-mi venea chiar să conduc până acolo (pe undeva am fost și inspirat cu zăpezile de săptămâna trecută),  am plecat cu avionul. La cazare am căutat pe booking și am găsit o pensiune cu o notă măricică și care avea ce mă interesa pe mine (net pe wireless în primul rând). Ajuns la cazare constat că românașul nostru cu pensiune are afișat acolo un preț mai mic decât cel la care am luat eu pe Booking. Cu vreo 25 de lei pe noapte mai mic. La venire i-am văzut pe cei care au achitat exact camera în care urma să mă cazez eu dar am zis că nu comentez atunci, îi spun omului când o să-i dau banii pe cameră. L-am mai văzut la față de abia în penultima zi și l-am întrebat dacă e frumos că face chestiunea asta. Moment în care am început o discuție absolut fascinantă. Mai întâi omul mi-a spus că dacă i-aș fi spus din prima zi că am o problemă cu asta, îmi spunea să anulez rezervarea de pe Booking și îmi dădea camera la prețul afișat. Apoi…

Read More

Cre(ș)tinii

Pentru că tot este mâine ziua în care toată țara asta creștină sărbătorește Crăciunul ghiozdănind cu spor cârnați și sarmale, vroiam să comentez un articolaș de-al lui Marius Tucă scris pe blogul lui Marius Tucă în care autorul este înfiorător de tâmpit. Reușește să fie atât de prost încât mă mir că nu i se văd căștile în care i se suflă “inspiră/expiră” când apare prin public. Dar mai întâi background-ul, că așa e frumos. Dacă nu ați citit pe net până acum despre cazul familiei Bodnariu vă spun eu acu’ din ce-am reușit să extrag de pe internet. Surse obiective nu prea există, majoritatea știrilor sunt apărute pe site-uri creștine iar singura persoană implicată care povestește câte ceva în mass-media este unchiul din România al copiilor. Familia Bodnariu sunt penticostali și plecați de vreo 10 ani în Norvegia. Și de curând protecția copilului dintr-o țară civilizată i-a lăsat fără copii pentru că aceștia primeau corecții fizice pentru că “Dumnezeu îi pedepsește pe cei păcătoși”. Prin urmare părinții au fost acuzați de statul norvegian de “creștinism radical și îndoctrinare religioasă” și i-au lăsat fără copii. Nu știu voi da’ în mine crește inima de bucurie când aud că există țări…

Read More

La școală cu drujba

Trebuie să recunosc că avem o țară fascinantă. După omul care lustruia bila în Sinaia am avut ieri dimineață ocazia să văd într-un sat pe undeva între Reghin și Târgu-Mureș un puști de până în 10-12 ani mergând pe stradă cu un ghiozdan în spate, împreună cu un alt coleg și fluturând voios în aer o drujbă. Părea drujbă reală, scria și “Stihl” pe ea, că am trecut la câțiva metri de el dar recunosc, am am rămas blocat câteva fracțiuni de secundă și când m-am dezmeticit deja trecusem de ei. Mă întreb ce ar putea să facă la școală cu drujba. Or fi avut show de talente și puștiu’ e un extrem de talentat sculptor cu drujba în gheață. Sau dorea doar s-o “sculpteze” nițel pe doamna învățătoare. Sau poate or fi tăiat niște pomișori că deh, or fi fost unguri și se știe că ungurilor le cam plac pădurile tăiate. Orice-ar fi fost, trebuie să fi fost o poveste interesantă în spate.

Read More

Omul și bila

Vineri după-amiază plecam din Brașov spre București după o săptămână de training. Ca de obicei, partea mea de drum era relativ liberă și se mergea binișor. Pentru că deh, avantajele de-a pleca duminică din București spre Brașov și vineri înapoi spre casă, spre deosebire de majoritatea celor care pleacă spre un weekend de relaxare vinerea din București și se întorc duminica din Brașov/Valea Prahovei. În Sinaia întotdeauna am de ales între a merge pe centură (cu dezavantajul de-a sta la o coadă la intrarea pe DN în capătul celălalt al orașului) sau de a merge prin centru. Am ales de data asta varianta de a merge prin centru bazându-mă pe vremea mohorâtă (deci pe lipsa turiștilor de prin Sinaia) și pe faptul ca traficul pe centură părea destul de aglomerat. Și am avut dreptate, Sinaia era cam pustie. Cine a vizitat în ultima vreme Sinaia a observat că pe trotuarele proaspăt aranjate s-au montat bile din alea mari metalice care împiedică urcarea mașinilor pe trotuare. Și prin zona centrului sunt suficiente, încep să apară de undeva de prin zona Casino-ului din Sinaia. Eh, în contextul ăsta descris până acum am avut ocazia să văd un moment unic pentru mine. Într-o…

Read More

Banii fac pământul să se învârtă

Acum aproape 3 săptămâni lumea era în stare de șoc după tragedia de la Colectiv. Pe toate canalele de online știrea era în prim plan, valuri de regrete pentru cei pierduți, lacrimi și durere. Săptămâna trecută, după atacurile din Paris, la fel. Poate cu un pic mai multă detașare având în vedere că lucrurile nu se petreceau chiar lângă nasul nostru. Ambele tragedii petrecute într-o zi de vineri. Te-ai fi așteptat ca treburile astea să aducă o conotație negativă expresiei “vinerea neagră”. Astăzi însă lumea are alte priorități. E Black Friday, de data asta genul de black friday în care nu mai moare nimeni. Mă rog, aproape nimeni, pentru că a mai plecat dintre noi unul dintre cei răniți în Colectiv. Dar nah, s-a chinuit 3 săptămâni ca să moară în liniște, aproape neobservat. La fel ca și cel de ieri. Și, fără să fiu cinic, la fel ca cei care probabil vor mai muri. Restul lumii e ocupată să facă pământul să se învârtă.

Read More

Adevărații bizoni de București

În urmă cu vreo 8 ani, pe vremea când dețineam Polo-ul, am parcat într-o seară pe undeva pe lângă Sala Palatului, în spatele blocului cu coloane de pe Câmpineanu. Și când zic “am parcat” mă refer la faptul că am pus mașina pe un loc de parcare nemarcat dar probabi utilizat de cineva care stătea în blocurile din jur. Însă încă de pe atunci am încercat să fiu civilizat și să am tot timpul în bord lipit numărul de telefon. În cazul în care chiar deranjam pe cineva să pot să vin rapid și să mut mașina. Ei, în seara respectivă, fără să fiu sunat de NIMENI, când am ajuns la mașină am avut ocazia sa-mi găsesc atât numerele de înmatriculare cât și farurile vopsite cu spray alb cu vopsea acrilică. Farurile s-au mătuit după ce-am curățat vopseaua, numerele de înmatriculare le-am reparat cu vopsea neagră peste dar și-au pierdut stratul reflectorizant. Noroc că nu am avut discuții cu poliția niciodată din cauza asta. Toate astea făcute de un dobitoc pentru că l-a deranjat mașina mea parcată pe un loc de parcare amenajat. Nu lăsată pe trotuar, nu blocam pe nimeni, nu era lăsată strâmb. Dar îi luasem locul pe…

Read More