Naivitate

În urmă cu câteva luni eram cu niște treabă prin țară, mai precis pe undeva prin Bistrița Năsăud. La plecarea spre București, lângă o benzinărie de la ieșirea din oraș văd un tânăr relativ bine îmbrăcat făcând autostopul spre Reghin. Când sunt singur cu mașina evit să iau autostopiști dar am zis că n-are ce să se întâmple. Mi-a inspirat încredere tipul așa că am oprit. Mi-a spus din start că nu are nici un ban să îmi dea dar
Continue reading...

Capra râioasă

Se pare că am fost un mic vizionar și am scris despre cazul Bodnariu înainte să devină subiect de discuție și să nască atâtea opinii care mai de care mai cretine. Dar nu pot să nu revin pe subiectul ăsta că mă fascinează compatrioții mei plini de mânie proletară la adresa norvegienilor. Și iarăși avem cireașa de pe tort, un articol scris de Tapalagă pe Hotnews din care reiese că Norvegia e o țară nașpa și că oamenii care trăiesc
Continue reading...

Românii și booking.com

Săptămâna trecută am avut un training cu niște oameni foarte faini prin Iași. Și cum parcă nu-mi venea chiar să conduc până acolo (pe undeva am fost și inspirat cu zăpezile de săptămâna trecută),  am plecat cu avionul. La cazare am căutat pe booking și am găsit o pensiune cu o notă măricică și care avea ce mă interesa pe mine (net pe wireless în primul rând). Ajuns la cazare constat că românașul nostru cu pensiune are afișat acolo un
Continue reading...

Cre(ș)tinii

Pentru că tot este mâine ziua în care toată țara asta creștină sărbătorește Crăciunul ghiozdănind cu spor cârnați și sarmale, vroiam să comentez un articolaș de-al lui Marius Tucă scris pe blogul lui Marius Tucă în care autorul este înfiorător de tâmpit. Reușește să fie atât de prost încât mă mir că nu i se văd căștile în care i se suflă “inspiră/expiră” când apare prin public. Dar mai întâi background-ul, că așa e frumos. Dacă nu ați citit pe
Continue reading...

Nemulțumiții

Fu și Black Friday și iarăși valurile de cumpărători nemulțumiți au luat cu asalt blogurile celor care au făcut până la urmă și un serviciu public postând cataloagele cu reduceri într-un loc centralizat. Zeci de înjurături, acuzații și plângeri că au fost supuși la reclame și acum se simt fraieriți. Păi băi băieți, am și eu o scurtă întrebare care mă frământă de vreo doi anișori. Pentru că nah, de vreo doi ani m-am lămurit că noi nu putem avea
Continue reading...

Adevărații bizoni de București

În urmă cu vreo 8 ani, pe vremea când dețineam Polo-ul, am parcat într-o seară pe undeva pe lângă Sala Palatului, în spatele blocului cu coloane de pe Câmpineanu. Și când zic “am parcat” mă refer la faptul că am pus mașina pe un loc de parcare nemarcat dar probabi utilizat de cineva care stătea în blocurile din jur. Însă încă de pe atunci am încercat să fiu civilizat și să am tot timpul în bord lipit numărul de telefon.
Continue reading...

Decență în media

Printre sute de mesaje apărute după tragedia de la Colectiv am avut ocazia să văd ieri și “Apelul la decență în media”. Îl reproduc mai jos integral urmat de un scurt comentariu personal. Bucuresti, 9 noiembrie 2015 SCRISOARE DESCHISA Stimati colegi, In ultimele zile am fost cu totii martorii unor materiale de presa aflate la limita legalitatii, decentei si profesionalismului, generate de tragediile din incendiul Colectiv. In numele intregii industrii de jurnalism si comunicare va solicitam sa respectati drepturile celor
Continue reading...

Un pas în spate

Cristi, ne cunoaștem de ceva vreme și amândoi l-am cunoscut pe Claudiu. Nici unul din noi n-a fost prezent vineri seara acolo, la fel cum nu au fost sute dintre mulții prieteni pe care-i avea Claudiu. Și totuși ei nu apar la televiziuni să vorbească despre asta. Pentru că nu au de ce. Își plâng prietenul cu decență, nu încearcă să-și afișeze teatral moaca pe sticlă. La fel ca și Claudiu te cunosc și pe tine o grămadă de oameni.
Continue reading...

Trafic de București

N-am în fiecare zi ocazia neprețuită de a mă îngrămădi în traficul de dimineață din oraș. Cel mai des prind vârful de trafic de după amiază dar acolo este cu totul și cu totul altceva. Oamenii din traficul de seară sunt mai calmi. De fapt sunt oamenii deja obosiți, după o zi de muncă în care au fost futuți prin toate găurile de șefuți, șefi și șefoi și la ora respectivă se îndreaptă înfrânți spre casă gândindu-se că așa a
Continue reading...

Paleologu

Nu știu dacă prea-cinstiții mei cititori știu cine este stimabilul Theodor Paleologu. Dacă răspundeți “fiu lu’ tac-su”, răspunsul este valid și 100% corect. Îl accept și voi presupune că măcar știți cine-a fost tac-su. Ceea ce e o notă bună în plus. Dar dacă nu știți cine e stimabilul haideți să vă spunem. Este băiatul lui Alexandru Paleologu, un eseist și om politic (și pentru o bucată de vreme și informator al Securității). Alminteri un om deștept de la care
Continue reading...

Teroriștii lor și-ai noștri

Când eram mic copil bunicii mei îmi povesteau de un loc minunat pe care l-au vizitat de mai multe ori dar care nu mai exista. Dar fusese un loc real, aveam fotagrafiile lor făcute acolo ca dovadă. Locul se numea Ada Kaleh și era o mică insulă (appx. 1-2 km² ) locuită de turci aflată pe undeva pe lângă Orșova, pe locul unde acum se întinde lacul de acumulare de la Porțile de Fier. Pozele erau dintr-un bazar turcesc care
Continue reading...

La brutărie

Am avut ocazia în urmă cu câțiva ani să ajung să îmi bag nasul prin Spitalul Municipal la scurtă vreme după ce dom’ doctor Oprescu pornea pe cărări mai bănoase și intra prin politică. Așa că am avut ocazia să admir haosul (cel puțin pe la partea de IT ) lăsat în urmă acolo. Ca o paranteză haioasă, fostul director IT al Spitalului Municipal este unul dintre cei care au păstorit hidoșenia aia de SIUI (Sistem Informatic Unic Integrat) din
Continue reading...

Sexism

În 1998 când am dat (prima oară) la facultate (energetică) am avut fix 3 colege de grupă între 16 băieți. Într-o serie de 90 de oameni aveam cu totul vreo 6. Pe la celelalte facultăți era cam la fel, poate pe la IMST să fi fost ceva mai multe fete. Pentru că părinții de fete de prin perioada aceea se ghidau destul de mult după celebra “Are mama două fete, una-i frumoasă, cealaltă este la Politehnică”. Sigur că da, poate
Continue reading...

Dicționar explicativ al Poștei Române

Fac ce fac și deși promit să nu mai calc vreodată prin vreo sucursala a instituției numită Poșta Română, îmi încalc promisiunea. De data asta din cauză că am comandat ceva pe net și a venit fix cu Poșta, nu cu altceva. Deși aș fi plătit bucuros diferența de cost numai ca să nu mai am contact cu acriturile alea de acolo. Vă povesteam mai acum un anișor și ceva de cuvântul magic apărut pe mandatul de la Poștă, “voluminoasă”.
Continue reading...